De ce rămân românii fără dinţi

Obturaţiile (plombele), lucrările protetice incorecte, aparatele ortodontice şi, nu în ultimul rând, tartrul dentar favorizează apariţia bolii parodontale, notează Gândul.  “De asemenea, bolile generale, alte afecţiuni din sfera bucală, igiena deficitară sau fumatul se numără printre posibilele cauze.Toţi aceşti factori amplifică boala parodontală. Bacteriile ataşate între gingie şi dinte produc o resorbţie a osului, care “dezbracă rădăcina dintelui, produc mobilitatea acestuia şi pierderea lui în timp”, precizează  stomatologul Răzvan Boaberis pentru Gândul.

De regulă, problemele debutează într-o formă superficială (gingivita), în care osul nu este afectat. “Gingivita se manifestă prin sângerari spontane sau sângerari ce apar în timpul periajului, miros neplacut al gurii, durere sau mâncarime a gingiilor. În acest stadiu, boala este reversibilă şi poate fi trată prin detartraj şi o îmbunătaţire a igienei orale. Netratată, această formă precede boala parodontală”, adaugă specialistul.

• Unde s-a deschis primul parc tematic Pokémon din lume?
• Cât te costă o vacanță pe cel mai luxos vas de croazieră din lume?

În acest caz, tratamentul este unul complex. “La prima consultaţie se va realiza un istoric medical pentru identificarea factorilor de risc ai bolii (fumat, diabet zaharat etc.), se va examina ţesutul gingival şi se va consemna gradul de inflamaţie al acestuia. Măsurarea adâncimii cu ajutorul unei sonde parodontale gradate este necesară pentru a putea analiza stadiul îmbolnăvirii.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: