Efectele legii antifumat. Ce s-a schimbat la mai mult de un an de la implementare

Consumul de tutun este responsabil de peste 42.000 de vieţi pierdute anual în România şi continuă să reprezinte cauza principală de boală care poate fi prevenită. Aceasta înseamnă că responsabilitatea decizională şi colectivă trebuie să se îndrepte cu fermitate către eliminarea acestui factor de risc din vieţile copiilor, tinerilor şi adulţilor, informează CSID. 

Având susţinerea deplină a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a tuturor organizaţiilor cu obiective similare din alte ţări, România a reuşit, astfel, să iasă din grupul ultimelor 5 ţări europene care nu respectau prevederile Convenţiei Cadru privind Controlul Tutunului referitoare la protejarea cetăţenilor ei faţă de expunerea la fumul de tutun.

• Care mai este starea democrației la nivel global?
• Ce simbolizează ouăle roșii de Paște și de ce le ciocnim?

La un an distanţă, legislaţia de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise este general acceptată de populaţie şi mediul de afaceri în egală măsură, cu un nivel de respectare şi implementare adecvat. Aceste aspecte înseamnă că, acum, fiecare cetăţean al României se poate bucura de dreptul fundamental la un mediu mai curat, mai sănătos, lipsit de efectele dramatice ale expunerii la fumul de tutun.

Importanţa adoptării acestei legi şi efectele ei directe şi imediate, intens susţinute de către societatea civilă, au fost pe deplin susţinute de datele şi studiile de impact realizate după implementarea ei.

În primul rând, efectele legate de sănătatea publică sunt de o semnificaţie aparte. În decembrie 2016, Ministerul Sănătăţii a prezentat, pe baza sistemului de înregistrare a spitalizărilor, primele rezultate semnificative: scăderea numărului de externări pentru boli atribuibile fumatului în 2016 versus 2015, ceea ce se traduce prin mai puţine îmbolnăviri acute provocate de tutun.

Citeşte continuarea în CSID!

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: