Ziua Imnului Naţional al României: Gafele care au avut loc de-a lungul timpului şi o paternitate a imnului încă discutată

Ziua de 29 iulie a fost proclamată "Ziua Imnului naţional al României", prin Legea 99 din 26 mai 1998, dar paternitatea melodiei "Deşteaptă-te, române!" (Imn naţional din 1990) este încă discutată, iar la intonarea acestuia s-au săvârşit, de-a lungul vremii, şi oarece gafe.

La fel cum nu se ştie cu exactitate când s-a născut (sunt avansate două date, 1796 şi 1798), tot aşa nu se ştie cu precizie dacă Anton Pann este compozitorul muzicii Imnului naţional al României.

Unii afirmă că Andrei Mureşanu, contemporanul lui Pann şi autorul poemei „Un răsunet” devenită text al Imnului („Deşteaptă-te române! „) ar fi autorul melodiei, alţii demonstrează că Gheorghe Ucenescu, un ucenic cântăreţ al lui Pann şi care a interpretat pentru prima oară, în 1848, melodia (cu textul lui Mureşanu) ce avea să devină Imnul nostru naţional ar fi fost nu doar interpretul, dar şi compozitorul muzicii. De asemenea, melodiei cu pricina i-a fost identificat şi un „strămoş”, şi anume muzica unei romanţe mai vechi, numite „Din sânul maicii mele”…

Dar, pentru că, vorba poetului, până la urmă toate trebuie să poarte un nume, Imnul naţional este atribuit lui Anton Pann (muzica) şi Andrei Mureşanu (textul).

Anton Pann s-a născut la Sliven, în Bulgaria, şi a fost cântăreţ (bisericesc), compozitor, poet, publicist, editor. Printre cele sfinte, în preocupările lui Pann au fost prezente şi cele lumeşti, el dând la iveală şi „Cântece de lume” („Până când nu te iubesc”, „Nu mai poci de ostenit”).

Citeşte continuarea pe Mediafax.