Copilul meu are alergie, ce fac? Care sunt alergiile care îi pot afecta

Descopera

Publicat: 02.12.2017

Problemele legate de alergii par să fie existe doar în anumite familii, ceea ce duce la concluzia că ar putea exista o anumită predispoziţie genetică pentru bolile alergice. Dacă părinţii suferă de o anumită alergie, sunt şanse foarte mari ca şi copiii să devină alergici, pentru că vin ȋn contact cu diferitele substanţe din mediul lor ȋnconjurător.

Alergenele sunt, de altfel, ȋn marea majoritate a cazurilor, nişte lucruri banale cu care copiii vin ȋn contact prin intermediul pielii care le protejează corpul, aerului pe care îl respiră, alimentelor pe care le consumă, dar medicamentelor ce le sunt administrate ȋn diverse ocazii, cu scopul de a-i vindeca de anumite maladii.

„Atunci când veţi fi antrenaţi ȋn diverse discuţii despre alergiile copiilor, veţi auzi pomenindu-se despre aşa numitul marş atopic, noţiune prin care specialiştii ȋncearcă să redea, ȋntr-un mod metaforic, secvenţele de derulare temporară a diverselor boli alergice. Evoluţia lor, aproape simbiotică, are ca punct de plecare, de la vârste foarte mici, o dermatită atopică, în condiţiile ȋn care rapid i se pot alătura alergiile alimentare, pentru ca, ulterior, pe măsura ce copilul mai creşte, entităţile principale ale marşului să devină rinita alergică şi astmul’’, spune alergologul Adriana Nicolae pentru CSID.

Dermatita atopică

Prima afecţiune alergică, care este şi cea mai cunoscută boală cronică de piele a copilăriei, este dermatita atopică. Primele semne ale bolii pot apărea din primele săptămâni, dar în general se manifestă începând cu a treia lună de viaţă a micuţilor. ,,Pe suprafaţa pielii copiilor apar anumite zone mai uscate. Ca răspuns la uscăciunea pielii, vor începe să se scarpine şi vor dezvolta rapid o erupţie roşiatică la nivelul obrajilor, pe gât, trunchi , pe zonele rotunjite ale mâinilor şi picioarelor, în zona coatelor şi genunchilor.

Din cauza mâncărimii vor fi iritaţi, agitaţi, vor plânge mult şi vor avea grave probleme cu somnul. Mulţi dintre ei vor avea mai multe colici, pot vărsa sau pot avea scaune diareice, cu mucus şi chiar cu sânge, care au legatură cu diversele alergii alimentare pe care le pot dezvolta pe parcurs. Adeseori , acele zone în care pielea este intens scărpinată se suprainfectează şi se acoperă cu cruste, iar acestea capătă un aspect gălbui’’, adaugă specialistul.

Diagnosticul de dermatită atopică este unul simptomatic şi este centrat doar pe mâncărimea pielii, pe uscăciunea ei. Nu necesită foarte multe investigaţii alergologice decât atunci când se prezintă într-o formă clinică severă. Testările alergologice cutanate sau determinările serologice vor fi orientate după istoricul clinic al copilului, vor fi adaptate vârstei acestuia şi vor fi strict corelate cu manifestările lui.

Citeşte continuarea pe CSID.