Creierul se maturizează mai repede din cauza stresului din copilărie

Mai specific, cercetătorii au analizat efectele stresului asupra maturizării cerebrale. În timpul adolescenţei, creierul nostru trece printr-un proces natural de simplificare, în care conexiunile anterioare dintre celulele creierului sunt rafinate, permiţând crearea unor reţele mai utile şi mai eficiente, scrie Medical Xpress.

Savanţii au investigat două tipuri de factori de stres – evenimente negative din viaţă şi influenţe negative din mediul social – în două etape ale vieţii: copilăria timpurie (0-5 ani) şi adolescenţă (14-17 ani). Au asociat aceste niveluri de stres cu maturizarea cortexului prefrontal, amigdalei şi hipocampului. Aceste regiuni au un rol important în situaţiile sociale şi emoţionale şi sunt cunoscute pentru sensibilitatea la stres.

• Maia Sandu: „Noi am luptat corect și am câștigat corect într-o luptă nedreaptă”
• Cum s-a apărat o senatoare australiană care l-a huiduit pe regele Charles

Stresul cauzat de experienţele negative din timpul copilăriei, precum apariţia unei boli sau divorţul, par să fie asociate cu maturizarea mai rapidă a cortexului prefrontal şi a amigdalei în adolescenţă. Totuşi, stresul rezultat în urma unui mediu social nociv în timpul adolescenţei, precum lipsa de respect a celor din jur şi de la şcoală, este asociat cu o maturizare mai lentă a hipocampului şi a altei zone a cortexului prefrontal. „Din păcate, în acest studiu nu putem spune cu certitudine că stresul cauzează aceste efecte. Totuşi, bazându-ne pe studiile asupra animalelor putem emite ipoteza că aceste mecanisme sunt într-adevăr cauzale”, a precizat Anna Tyborowska, una dintre autorii studiului.

„Faptul că stresul din primii ani de viaţă accelerează procesul de maturizare în timpul adolescenţei este în concordanţă cu teoriile biologiei evoluţionare”, a adăugat Tyborowska. „Dintr-o perspectivă evolutivă, este necesară maturizarea mai timpurie dacă te dezvolţi într-un mediu stresant. Totuşi, poate preveni creierul să se adapteze la mediul curent într-o manieră flexibilă. Cu alte cuvinte, creierul devine matur prea devreme”.

Cercetătorii au fost surprinşi să descopere că stresul social din adolescenţă pare să încetinească maturizarea creierului. „Este interesant că efectele mai puternice ale stresului în creier creşte riscul dezvoltării trăsăturilor de personalitate antisociale”, a conchis cercetătoarea.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Stresul provoacă afecţiuni grave

Copacii şi păsările combat depresia şi stresul

Cum gestionăm stresul din viaţa noastră?

Zece semne prin care organismul încearcă să-ţi spună că eşti stresat