Home » D:News » Faptul că ascultăm melodii pe ”repeat” spune multe despre creierul şi evoluţia noastră ca specie

Faptul că ascultăm melodii pe ”repeat” spune multe despre creierul şi evoluţia noastră ca specie

Faptul că ascultăm melodii pe ”repeat” spune multe despre creierul şi evoluţia noastră ca specie
Publicat: 04.01.2019
Evoluţia favorizează trăsăturile care ajută organismele să supravieţuiască pentru a avea moştenitori, iar cea mai bună metodă învăţată de strămoşii noştri a fost de a avea încredere în ceea ce ştiau deja şi de a privi cu scepticism ceea ce nu cunoşteau. Dacă ai o experienţă care nu te-a afectat, şansele sunt că nu te va afecta nici a doua oară. Acesta poate fi mobilul de la baza efectului expunerii: practic, îţi plac lucrurile mai mult doar prin faptul că eşti expus la ele.

Creierul nostru procesează muzica într-un mod asemănător cu procesarea limbajului, ca şi cum ar fi informaţie. Aşa cum explică Bruce Richman în cartea The Origins of Music, păsările, lupii, balenele şi alte animale imită sunetele altora pentru a semnala că fac parte din grup. Primii oameni nu au fost diferiţi. Într-un anumit punct în evoluţia noastră, acele zgomote au devenit muzică şi limbaj, dar cele două au rămas apropiate, relatează Curiosity.

Dar chiar şi aşa, de ce unele melodii ajung să fie ascultate pe repeat? Întrebarea poate avea mai multe răspunsuri.

Acest lucru se datorează ideii de muzică înţeleasă ca informaţie. Deseori, melodiile pe care le ascultăm iar şi iar au un anumit grad de complexitate. Unele au atât de multe straturi de sunete şi voci încât poţi asculta de cinci ori la rând şi de fiecare dată să observi ceva nou. Ideea că de fiecare dată când asculţi dai de ceva nou duce la creşterea „apetitului”, a dorinţei de a reveni pentru mai mult.

De asemenea, opusul este şi el adevărat. Melodiile ascultate la nesfârşit pot deveni enervante. Creierul, care doreşte să înveţe ceva nou, detestă să piardă timpul cu lucrurile pe care le ştie deja, iar melodiile simple îmbătrânesc mult mai repede decât cele complexe.

Totuşi, complexitatea este doar o parte din problemă. Felul în care muzica te face să te simţi este de asemenea foarte important. Este o conexiune emoţională care ar putea explica de ce unele melodii nu devin plictisitoare, chiar dacă sunt ascultate la nesfârşit. „Recompensa emoţională este sigură, la fel ca un medicament care reglează starea de spirit, iar această recompensă poate fi mai importantă decât expunerea la ceva nou”, a precizat Alex Fradera, autorul unui studiu din 2013 de la University of Michigan, unde arată legătura dintre recompensă şi ascultatul pieselor care ne fac să ne simţim bine. Mai simplu spus, oamenii au tendinţa să revină la lucrurile care îi fac să se simtă bine.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Conform unui nou studiu, muzica stimulează inima

Melodii celebre, care ne ajută să ne simţim mai bine (VIDEO)

Melodia preferată te poate face mai deştept? Muzica favorită are efecte surprinzătoare asupra creierului

86% dintre melomani ascultă muzică prin serviciile de streaming

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Vieți marcate de lepră: conducători, poeți și un gest rar de devoțiune
Vieți marcate de lepră: conducători, poeți și un gest rar de devoțiune
De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?
De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?
Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru
Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru
Cine a fost Cleopatra dincolo de mitul seducției? O regină cultivată, o jucătoare politică redutabilă și o figură istorică mult mai complexă decât legenda
Cine a fost Cleopatra dincolo de mitul seducției? O regină cultivată, o jucătoare politică redutabilă și o figură ...
Funicularul, ingineria care face accesibile pantele imposibile
Funicularul, ingineria care face accesibile pantele imposibile
„Olympia” lui Édouard Manet: de la acuzații de imoralitate și plagiat la redefinirea nudului în pictura modernă
„Olympia” lui Édouard Manet: de la acuzații de imoralitate și plagiat la redefinirea nudului în pictura modernă
Ce este ADHD și ce înseamnă cu adevărat
Ce este ADHD și ce înseamnă cu adevărat
De ce unii specialiști recomandă cafeaua înainte de somn? Explicația biologică, pe înțelesul tuturor
De ce unii specialiști recomandă cafeaua înainte de somn? Explicația biologică, pe înțelesul tuturor
Cum a măsurat Eratostene circumferința Pământului cu un băț în anul 240 î.Hr.?
Cum a măsurat Eratostene circumferința Pământului cu un băț în anul 240 î.Hr.?
De ce lipsesc culori din Soare? Nici măcar oamenii de știință nu au răspunsul complet!
De ce lipsesc culori din Soare? Nici măcar oamenii de știință nu au răspunsul complet!
Cel mai nou și avansat portavion al Chinei a traversat Strâmtoarea Taiwanului
Cel mai nou și avansat portavion al Chinei a traversat Strâmtoarea Taiwanului
Cum a instituit Ceauşescu „starea de necesitate” ca urmare a „acţiunilor irendentise”
Cum a instituit Ceauşescu „starea de necesitate” ca urmare a „acţiunilor irendentise”
Cum au ajuns câteva monede americane să valoreze 17 milioane de dolari?
Cum au ajuns câteva monede americane să valoreze 17 milioane de dolari?
Încă doi sateliți europeni Galileo au fost lansați pe orbita Pământului
Încă doi sateliți europeni Galileo au fost lansați pe orbita Pământului
Tradiții și ritualuri pentru a sărbători solstițiul de iarnă
Tradiții și ritualuri pentru a sărbători solstițiul de iarnă
Bursele sociale pentru studenți vor primi o suplimentare de 60 de milioane de euro
Bursele sociale pentru studenți vor primi o suplimentare de 60 de milioane de euro
O descoperire despre modul în care dinozaurii își creșteau puii schimbă tot ce știam până acum
O descoperire despre modul în care dinozaurii își creșteau puii schimbă tot ce știam până acum
ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret