Veste îngrijorătoare: numărul celor care renunţă la cariera academică a crescut dramatic în ultimii 50 de ani

Acest număr contrastează semnificativ cu rata renunţării din anii ’60, atunci când o parte mai mare îşi petreceau întreaga carieră în mediul academic. Atunci, dura 35 de ani pentru ca jumătate din oamenii care intră în domeniu în acelaşi timp să renunţe, scrie Phys.

Statisticile vin de la un studiu publicat pe 10 decembrie în jurnalul Proceeding of the National Academy of Sciences care a urmărit mai mult de 100.000 de cariere ştiinţifice pe o perioadă de 50 de ani. Studiul a mai scos la iveală şi o creştere treptată a „meseriilor temporare” de tehnicieni de laborator, cercetător postdoctoranzi şi alţi cercetători din zona de suport.

• Reguli noi pentru fermieri începând cu 1 ianuarie 2026
• Ce cred cei mai mulți europeni despre migranți?

„Între 1960 şi 2010, am descoperit că numărul de savanţi care îşi petreceau întreaga carieră în mediul academic ca cercetători de suport, în loc de savanţi de specialitate, a crescut de la 25% la 60%”, a precizat Stasa Milojevic, profesor la School of Informatics, Computing and Engineering din cadrul Indiana University. „Se pare că acesta este un tipar general în domeniile ştiinţifice: este ca o uşă rotativă”, a adăugat aceasta.

De asemenea, analiza a scos la iveală şi o creştere cu 35% a celor care nu sunt niciodată autori principali ai studiilor.

„Mediul academic nu oferă savanţilor din zona de suport multe oportunităţi de carieră. Multă din această muncă era realizată în trecut de studenţii absolvenţi, dar acum este un obicei de a angaja un postdoctorand – o poziţie care nu exista în SUA până în anii ’50, dar acum a devenit standardul pentru poziţiile academice din multe domenii. Poţi trece de la un program de postdocorat la altul, sau poţi fi angajat ca cercetător, dar nu oferă multă siguranţă. Este o poziţie în care supravieţuieşti greu”, a adăugat Milojevic.

Studiul a urmărit 70.000 de cercetători din astronomie, 20.000 din ecologie şi 17.000 din robotică. Rata de renunţare era cea mai mare în domeniul roboticii, de înţeles pentru că există alternative mai bine plătite în sectorul privat şi industrie. Cea mai mică, dar tot mare era în astronomie, unde există puţine oportunităţi în afara universităţilor.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un nou studiu arată că succesul în educaţie se datorează bagajului genetic

Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, prima universitate din România în Top Shanghai 2018

Un nou studiu arată că succesul în educaţie se datorează bagajului genetic

Nou – născuţii din România de astăzi vor deveni adulţi cu o productivitate mai scăzută