Cum trebuie să fie profesorul ideal din perspectiva studenţilor clujeni: prietenos, să discute pe facebook, să ducă studenţii în excursii şi la cafea

Profesorul ideal în percepţia studenţilor de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) trebuie să îşi trateze studenţii cu respect, să le ofere feedback, să utilizeze în cursuri exemple apropiate de situaţiile reale şi să le spună studenţilor clar ce responsabilităţi au şi cum vor fi evaluaţi.

 

Modul în care trebuie să fie un „profesor ideal” reiese din evaluările studenţilor UBB, care decid, prin notele acordate profesorilor şi cursurilor, dinamica învăţământului. Mai simplu spus, studenţii cred că profesorul ideal ar trebui să îi considere prieteni, nu subalterni, să fie deschişi la conversaţii pe facebook sau chiar la ieşiri la cafea sau excursii împreună.

 

Potrivit rezultatelor evaluărilor de la finalul semestrului II din anul universitar anterior (rezultatele evaluării primului semestru din anul universitar 2018-2019 vor fi făcute publice abia după sesiune – n.red.), profesorul ideal trebuie să îşi trateze studenţii cu respect, să le stimuleze interesul pentru disciplina pe care o predă, să utilizeze în predare exemple apropiate de situaţiile reale, să formuleze cu claritate responsabilităţile studenţilor, să sublinieze punctele, ideile importante ale conţinutului predat, să dezvolte abilităţile studenţilor de a rezolva problemele practice din domeniu şi să dezvolte abilitatea studenţilor de a gândi critic.

 

„În principiu să ne considere mai mult decât nişte roboţi, să vadă partea umană a studentului, nu doar responsabiltatea pe care o are. E destul de relevant când vezi că vine profesorul şi nu se uită la tine formal, ci adoptă o atitudine informală şi vorbeşte cu tine ca şi cum i-ai fi prieten, nu subordonat”, spune Alina, studentă în anul I la Facultatea de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA), la specializarea Marketing.

 

Studenta menţionează că se numără printre cei care au completat chestionarul de evaluare a profesorilor şi că apreciază faptul că, în cazul unor profesori, există grupuri de facebook unde studenţii discută cu aceştia nu doar despre materie dar şi despre viaţa cotidiană, subiecte economice.

 

Tudor, colegul ei, o completează: „Profesorul ideal ar trebui să aibă o abordare informală, să nu ne zică doar poveşti din materie. În momentul în care povesteşte şi din viaţa lui personala, despre familia sa, nu neapărat subiecte ce ţin neapărat de facultate. La una dintre materii profesorul chiar ne spune despre hobby-urile sale, chiar organizează excursii offroad cu studenţii de la master”.

 

Nu toţi studenţii au completat însă evaluările, din diferite motive.

 

„Am auzit de chestionare dar n-am completat. Am învăţat şi când am avut timp am uitat. Profesorul ideal ar trebui să prezinte materia bine, un pic şi prieten dar rămâne profesor. Prefer să fie relaţia mai formală”, Mihaly, student la Management, linia maghiară.

 

În schimb, Ramona, studentă în anul 3 la Facultatea de Matematică şi Informatică, spune că n-a completat chestionarele pentru că cei care îi predau ei, majoritatea doctoranzi, nu apar.

 

„Cu profesorii nu prea m-am întâlnit, probabil şi din vina mea că n-am fost la cursuri”, recunoaşte tânăra.

 

Totuşi, aceasta spune că are un profil de profesor „perfect” şi chiar un profesor care se pliază perfect pe acest model: „Profesorul ideal l-am cunoscut, am făcut semestrul trecut cu el, e un profesor care la cursuri nu ne arată slide-uri cu teorie, ne explică lucruri din viaţa lui şi din situaţii cu care noi ne-am putea întâlni. Ne respectă timpul – nu ne ţine mai mult decât trebuie”.

 

Studenta de la Informatică spune că, având în vedere diferenţa de vârstă destul de redusă între studenţi şi doctoranzii cu care au laboratoare, relaţiile cu cadrele didactice preferate au avut şi o doză informală.

 

„Sunt profesorii de la laborator, cu care am mai ieşit la baschet sau efectiv la o cafea. Contează, ne-am apropiat mai mult de ei şi sunt profesorii de la care am învăţat mai mult şi pe care îi respectăm mai mult”, a conchis Ramona.

 

Preşedintele Organizaţiei Studenţilor din UBB (OSUBB), Alina Mazilu, confirmă viziunea studenţilor şi descrie, la rândul ei, profilul profesorului perfect: „Să prezinte exact, de la început, în primul curs, temele, silabusul cursului, să cadă de comun acord cu studenţii pe metoda de evaluare, să fie agreată de cât mai mulţi, să nu fie doar parte teoretică, să îmbine teoria cu exemple din viaţa de zi cu zi. Şi să se pună accent pe ceea ce studentul ştie efectiv şi a înţeles, nu doar să reproducă ce a citit, cu punct şi virgulă, fără să înţeleagă nimic din materia respectivă”.

 

Alina Mazilu spune că încă mai există scepticism în rândul studenţilor cu privire la completarea evaluărilor.

 

„Noi am avut şi o campanie prin care am susţinut această iniţiativă şi am îndrumat toţi studenţii să evalueze profesorii. E important, pentru că dacă ne tot plângem dar nu spunem exact ce ne deranjează nu se poate schimba nimic”, crede liderul studenţilor din UBB.

 

Numărul studenţilor care au completat chestionarele a crescut însă faţă de anul universitar 2017-2018. Aproape 7.000 de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai şi-au evaluat, la finalul acestui semestru, profesorii şi cursurile pe care aceştia le-au predat în primul semestru al anului universitar 2018-2019, numărul acestora fiind cu 40% mai mare decât cel al studenţilor care s-au pronunţat anul trecut cu privire la cursurile şi profesorii lor.

 

Totodată, în acest an a crescut şi numărul cadrelor didactice evaluate, ajungând la 2.136, cu aproape 10% mai mare decât în primul semestru al anului universitar trecut, în timp ce numărul disciplinelor evaluate a crescut cu 18%, ajungând la 3.282 – aproximativ 60% dintre

profesorii care predau la universitate, potrivit purtătorului de cuvânt al UBB.

Fiecare student al Universităţii Babeş-Bolyai are acces, prin contul său virtual (care are şi funcţie de catalog), la un chestionar. Acesta conţine întrebări precum claritatea cursului, dacă respectivul curs a corespuns aşteptărilor studentului sau dacă e un curs aplicat sau mai mult teoretic, fără părţi practice.

 

Respectul pe care profesorul îl acordă studenţilor, feedback-ul pe care îl cere de la studenţi sau dacă profesorul formulează cerinţele clar şi eventualele probleme legate de notele primite au şi ele rubrici în chestionar. În plus, la finalul fiecărui formular de evaluare, studenţii sunt invitaţi să răspundă la întrebarea „Ce ţi-a plăcut şi ce nu ţi-a plăcut la acest curs?”.

 

„Chestionarele sunt criptate până la finalizarea sesiunii de examene şi restanţe, pentru a evita orice fel de discuţii. Oricum sunt anonime, dar pentru liniştea studenţilor, notele nu pot fi nici măcar accesate decât după sesiune”, a explicat pentru MEDIAFAX Laura Irimieş, purtător de cuvânt al UBB Cluj.

 

Notele pe care studenţii pot să le acorde sunt de la 1 la 5. Asta face ca, atunci când rezultatele evaluărilor sunt centralizate, să se creioneze profilul profesorului ideal. Potrivit raportului pe semestrul II al anului universitar trecut, mediile obţinute pentru fiecare dintre cele cinci aspecte vizate (evaluare globală, dezvoltarea studenţilor, calitatea evaluării, resursele pentru învăţare, interacţiunea student-tutore (în spaţiul virtual) şi activitatea didactică directă) prin chestionarul adresat studenţilor înscrişi la învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă la nivel licenţă au valori peste 4.00.

Laura Irimieş, care este şi lector la UBB, spune că evaluările sunt luate în calcul în momentul în care se face planul de învăţământ, actualizat la fiecare ciclu de studii.

 

”Un exemplu ar fi la trecerea unei materii de la opţional la obligatoriu sau invers. Se ţine cont în relaţie şi cu alţi factori”, a explicat lectorul universitar.

 

De partea celalaltă, liderul studenţilor de la UBB, Alina Mazilu, susţine că opinia colegilor ei ar trebui să fie esenţială în stabilirea direcţiei cursurilor şi a strategiei universităţii.

 

”Este destul de important să se ţină cont de ceea ce vor studenţii, până la urmă universitatea funcţionează pentru studenţi şi ei sunt principalii actori. Astfel, dorinţele lor ar trebui să fie o componentă importantă a ceea ce se face în universitate. Degeaba avem anumite materii şi o anumită curriculă dacă nu e de interes pentru studenţi”, spune preşedintele OSUBB.

 

Universitatea Babeş-Bolyai este cea mai mare universitate din România, după numărul de studenţi, având înscrişi peste 40.000 de studenţi la toate liniile de studiu.