Muzeul Naţional de Istorie a României acuzat de ”producerea unui dezastru arheologic”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Scrisoarea deschisă semnată de 20 dintre specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a României a fost adresată lui Valer Daniel Breaz, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisiei de cultură şi media a Camerei Deputaţilor.

Semnatarii prezintă ”o serie de disfuncţii şi situaţii problematice generate de managementul actual al Muzeului Naţional de Istorie a României, cel mai important muzeu cu profil arheologic şi istoric al ţării, instituţie publică de cultură aflată în directa subordine a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale”.

Potrivit textului dat publicităţii toate chestiunile reclamate au fost semnalate în ultimii 3 ani Miniştrilor Culturii.

Semnatarii insistă asupra faptului că modernizarea clădirii a rămas în 2019 ”în exact aceeaşi situaţie ca în 2010, anul în care Ernest Oberländer-Târnoveanu a fost instalat la conducerea MNIR”

Scrisoarea pune în legătură externalizarea serviciilor juridice şi starea descoperirilor arheologice realizate cu ani în urmă prin cercetările arheologice desfăşurate de către specialiştii muzeului şi care încă aşteaptă resursele necesare pentru analizarea, conservarea, restaurarea şi valorizarea lor (personalul şi dotările laboratoarelor de restaurare şi cercetare fiind insuficiente pentru a face faţă numărului mare de artefacte).

Mai mult, scrisoarea semnalează faptul că ”veniturile extrabugetare ale muzeului sunt în cădere liberă în urma deciziei managerului de a interzice, începând cu anul 2015, participarea instituţiei la cercetările arheologice preventive şi de a interzice cercetătorilor şi muzeografilor participarea la competiţiile naţionale de proiecte, deşi în perioada 2011–2016 media anuală a veniturilor proprii ale instituţiei astfel obţinute a fost de circa 2.000.000 lei. Motivaţia acestor interdicţii formulate de manager a fost tocmai invocarea necesităţii mobilizării totale a personalului în acţiunea de ambalare a patrimoniului în vederea unei relocări – fără plan de acţiune, fără plan de conservare preventivă şi curativă a colecţiilor, fără plan de relocare a colecţiilor, fără spaţii cert alocate, fără buget cuantificat – care, în chip evident, nu s-a mai produs”.

Mii de piese achiziţionate de la oameni cu detectoare de metale

Cercetătorii arată că organigrama muzeului, care avea 180 de posturi în 2011, a fost redusă cu 20% în 2014, iar în prezent nu îşi mai desfăşoară activitatea la MNIR decât 120 de angajaţi, vorbind despre o diminuare cu o treime a personalului necesar funcţionării muzeului.

Cercetătorii susţin că ”prin politica de achiziţii promovată de managerul său, cel mai mare muzeu de arheologie şi istorie din ţară este responsabil pentru producerea unui dezastru arheologic”.

Sunt reclamate ”practici ilegale de preluare directă a artefactelor; în consecinţă, s-a creat o «piaţă de desfacere» care a produs mii de achiziţii de piese descoperite cu detectoare de metale. Toate acestea într-o ţară în care nu se investeşte aproape nici un leu pentru evidenţa siturilor arheologice, dar se cheltuie multe milioane pentru obiecte extrase ilegal din situri”.

Semnatarii arată că problemele au fost aduse la cunoştinţa Ministerului Culturii (şi Identităţii Naţionale) din timpul mandatelor deţinute de Vlad Alexandrescu, Lucian Romaşcanu şi George Ivaşcu, prin memorii şi scrisori deschise, dar şi printr-o petiţie adresată ministrului Lucian Romaşcanu, la finalul anului 2017, când 348 de cetăţeni (în marea majoritate arheologi români şi străini) s-au solidarizat cu solicitările specialiştilor din MNIR. De asemenea, documentul arată că memoriile adresate lui Augustin Lazăr, Procurorul General al României, au fost direcţionate la MCIN de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Posturile şi secţiile specialiştilor, afectate

Scrisoarea deschisă vine ca urmare a unui memoriu depus în ziua de 15 martie 2019 la Ministerul Culturii, în atenţia ministrului Valer Daniel Breaz.

Scrisoarea deschisă atrage atenţia asupra faptului că semnatarii îşi simt ameninţate posturile în muzeu prin structura noului regulament de organizare şi funcţionare al instituţiei: ”În condiţiile atitudinii tolerante a MCIN, care nu a luat în această lungă perioadă măsurile administrative care se impuneau şi care au fost insistent solicitate în memorii, scrisori deschise şi petiţii, nu este de mirare că specialiştii MNIR care s-au opus politicilor manageriale se găsesc astăzi într-o poziţie vulnerabilă. Astfel, în data de 14 martie 2019, ne-au fost aduse la cunoştinţă propunerile managerului pentru noul Regulament de Organizare şi Funcţionare (ROF) şi noua organigramă a muzeului. Am putut consta că acţiunea «reformatoare» a noului ROF afectează tocmai posturile şi secţiile specialiştilor care de-a lungul anilor au criticat prin memorii, petiţii şi scrisori deschise aceste aspecte, discutate mai sus, ale managementului aplicat în MNIR. Noul ROF premeditează desfiinţarea unui post de director adjunct («întâmplător» cel ocupat de un semnatar al memoriilor), iar Biroul Tezaur Istoric este transformat în compartiment (şeful de birou pierzându-şi astfel funcţia; «întâmplător», specialistul care ocupă acest post este, de asemenea, semnatar al memoriilor). Practic, propunerile desfiinţează posturile de conducere legate de singurele domenii care mai sunt reprezentate în actuala expoziţie permanentă a muzeului: Lapidarium, Copia Columnei lui Traian şi Tezaurul Istoric al României. O altă dovadă a caracterului «ţintit» al acestei acţiuni, care nu are nimic de-a face cu «eficientizarea» instituţiei, este faptul că proiectul de management elaborat pentru perioada 2017–2021 şi înaintat Ministerului Culturii (document public cu care domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu a câştigat un nou mandat) nu cuprinde absolut nicio prevedere în sensul desfiinţării postului de director adjunct coordonator al secţiilor de specialitate, nici reorganizarea Biroului Tezaur Istoric. În aceeaşi ordine idei, ne întrebăm de ce se propune desfiinţarea Biroului Tezaur Istoric după 5 ani de existenţă (structura în forma actuală fiind creată prin ROF-ul din 2014), perioadă marcată de aprecieri deosebit de pozitive privind succesul expoziţiei «Aurul şi argintul antic al României». Nu putem să facem abstracţie de coincidenţa dintre încheierea acestei expoziţii şi desfiinţarea postului de conducere ocupat de persoana care a fost curatorul acesteia. Această instrumentalizare a modificării ROF împotriva persoanelor considerate incomode îşi are precedentul nefast în acţiunea din 2014 prin care erau înlăturaţi doi şefi de secţie, Arheologie şi Informatică, din exact aceleaşi motive (erau semnatari ai memoriului din februarie 2014)”, se arată în scrisoarea deschisă.

”Considerăm că această nouă acţiune „managerială” este menită să elimine din instituţie sau să reducă la tăcere vocile critice, care au o viziune asupra misiunii muzeului total diferită de cea anticară, vetustă, autoritară a domnului Ernest Oberländer-Târnoveanu”, reclamă cercetătorii care semnează scrisoarea.

Scrisoarea deschisă solicită ministrului culturii şi identităţii naţionale ”să nu aprobe noul ROF promovat de către domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu şi să ia măsurile concrete care să stopeze consecinţele ce decurg din acesta, ţinând seama şi de faptul că, începând din data de 22.03.2019, la MNIR a fost demarată acţiunea Corpului de control al primului-ministru”.

Până la ora publicării acestui material, nici Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, nici Muzeul Naţional de Istorie a României încă nu au formulat poziţiile oficiale faţă de scrisoarea deschisă, dar au asigurat la solicitarea MEDIAFAX că îşi vor preciza perspectiva în cel mai scurt timp posibil.