De ce oamenii fac sex mult mai rar: factori şi motive

Într-o epocă marcată de o foarte mare deschidere în ceea ce priveşte acceptarea sexualităţii şi a exprimării sexuale, dar şi de o mare libertate individuală, de sofisticare şi liberalism, oamenii fac sex mult mai rar ca înainte şi acest lucru îi deranjează mai mult, cel puţin aceasta este concluzia unui articol publicat recent în British Medical Journal. Cercetătorii vorbesc chiar despre o „secetă a sexului”, relatează The Guardian, citat de Mediafax.

• O firmă din Israel poate accesa telefoanele utilizatorilor prin tehnici de spionaj extrem de sofisticate
• Cercetătorii japonezi au creat plasticul care se dizolvă în apă în doar o oră

Articolul din British Medical Journal are la bază trei cercetări privind atitudinile sexuale desfăşurate la nivel naţional în Marea Britanie (sub titlul Natsal), cea mai recentă fiind din 2012.

Deşi studiile au fost efectuate în Marea Britanie, rezultatele sunt aplicabile la nivel mondial, iar concluzia este aceea că oamenii fac sex din ce în ce mai puţin.

În Marea Britanie, declinul cel mai mare în acest sens este înregistrat în rândul populaţiei cu vârsta de peste 25 de ani şi în relaţiile pe termen lung.

În SUA, cel mai mare declin este înregistrat de populaţia cu vârsta de peste 50 de ani, în timp ce bărbaţii de vârstă mijlocie din Finlanda spun că fac sex mai frecvent. În Japonia, cel mai mare declin este înregistrat în rândul tinerilor celibatari.

Tinerii „Millennials” – care s-au născut în perioada cuprinsă între începutul anilor 1980 şi mijlocul anilor 1990 spre începutul anilor 2000 – fac mai puţin sex şi au mai puţini parteneri sexuali, în comparaţie cu cei din generaţia părinţilor lor la aceeaşi vârstă.

Constatări îngrijorătoare

Cercetările au mai evidenţiat şi alte fapte îngrijorătoare. De exemplu, fete care fac operaţii chirurgicale de modificare a vulvei încă de la vârsta de 9 ani, iar numărul labioplastiilor a crescut cu 45% de la an la an.

Cercetătorii cred că, pe lângă o atitudine pozitivă privind sexul, se livrează şi un alt mesaj, acela al unui aspect fizic nepotrivit.

Relaţiile s-au schimbat. Înainte căsătoriile erau marcate de condiţii relativ clare. Acestea erau privite, în general, ca fiind un aranjament economic, cu aşteptări clare, poate nu întotdeauna corecte. Pentru femei, căsătoria putea fi o garanţie a securităţii, a unui cămin, a unor copii şi a dreptului de a nu fi abuzate sexual de un bărbat puternic sau cel puţin de un risc mai scăzut ca acest lucru să se întâmple. Iar, pentru bărbaţi, motivul principal era succesiunea, un copil care să îi ducă numele mai departe.

În prezent, oamenii vor ca partenerii de viaţă să le ofere aceste lucruri, dar şi să le fie prieteni, confidenţi, amanţi pasionali, totul în condiţiile în care şi media de viaţă s-a dublat, potrivit lui Esther Perel, psiholog specializat în terapia de cuplu.

În articolul din British Medical Journal, autorii sunt de părere că nu trebuie trase concluzii pripite, consumul crescut de pornografie fiind un motiv prea la îndemână, de exemplu. De altfel, un studiu realizat în SUA arată un declin al frecvenţei actelor sexuale în rândul celor care nu consumă pornografie.

Femeile de vârstă mijlocie indică oboseala drept cauză pentru scăderea activităţii sexuale. Există o tendinţă în prezent ca primul copil să apară mult mai târziu în viaţa unei femei, care, la vârsta mijlocie, trebuie să gestioneze şi creşterea şi educarea acestuia, dar şi o slujbă cu normă întreagă.

Un alt motiv ar fi faptul că, într-o epocă în care sexul a devenit un subiect de discuţie obişnuit, oamenii sunt mai sinceri în ceea ce priveşte adevărata lor viaţă sexuală.

Cercetătorii au remarcat şi că declinul a început să fie înregistrat în 2007 – 2008, o perioadă de debut al unei crize economice, motiv de stres, depresie şi anxietate pentru milioane de persoane. În Marea Britanie, de exemplu, în 2017, una din şase persoane lua tratament medicamentos antidepresiv.

Toate acestea pot fi motive de scădere a libidoului.

Autorii articolului din British Medical Journal concluzionează că, „dacă frecvenţa contactelor sexuale ar servi ca barometru pentru conexiunea umană la un nivel mai general, atunci acest declin ar putea fi semnalul unei tendinţe îngrijorătoare”.