Scaunul folosit astăzi de Papa, la Blaj, încărcat de simboluri: Lemn din închisorile Sighet şi Gherla

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Conceptul vizual al evenimentului aparţine designerului sibian Andu Mărginean. Tot el s-a ocupat de confecţionarea obiectelor, iar pregătirile au început în urmă cu aproximativ trei luni. Chiar dacă ştia clar ce are de făcut, de la concept tehnic, până la organizarea scenei şi decorarea ei, Andu Mărginean a declarat, pentru MEDIAFAX, că a simţit nevoia să meargă la Vatican, înainte de a începe să „deseneze” tronul Papal, crucea şi amvonul.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

„Primul meu gând a fost să mă urc în avion şi să plec la Vatican. Ceea ce am şi făcut, de ziua mea, în martie. Am vrut să adulmec acest loc, să îi simt vibraţia. E clar că relaţia cu o asemenea figură importantă cum e Papa îţi impune să priveşti lucrurile cu maximă seriozitate”, a povestit Andu Mărginean.

Vaticanul a impus două chestiuni clare: una legată de dimensiune şi ergonomia tronului arhieresc, iar alta să existe o legătură directă între obiect, respectiv între scaun, şi beatificarea celor şapte episcopi martiri.

Aşa a venit ideea lemnului din închisorile de la Sighet şi Gherla, bucăţi din acest material fiind încastrate în obiectele care vor fi folosite de Papa Francisc.

„Trimit cu gândul la vibraţia supliciului, martor al suferinţei din temniţă, al morţii şi al jertfei. Braţul tronului arhieresc are o simbolistică aparte, el descriind metaforic un geam vizor cu şapte gratii. Ca o curiozitate, unele bucăţi din lemnul primit de la cele două închisori provin dintr-un toc de uşă, întregul material fiind livrat cu aviz de expediţie, ceea ce îi confirmă autenticitatea. A fost o muncă importantă să se extragă şi să se stăpânească constructiv lemnul vechi. E interesant de văzut că are o altă faţă, e un lemn chinuit, care însă se integrează în obiecte cu desăvârşire”, povesteşte Andu Mărginean.

Artistul vizual sibian spune că înainte de a decide asupra ideii finale a umplut foi întregi. A treia idee a fost cea „câştigătoare”.

„Într-un moment în care am luat mâna de pe mouse, am apucat creionul şi am pornit aproape necontrolat de la un semn de cruce care s-a continuat cu elementul care l-a închis şi a format, de fapt, laterala scaunului. A fost un gest care a venit aşa, pur şi simplu. Apropo de inspiraţie, cred că a venit de undeva, cumva. Acela a fost momentul în care am zis că s-a împlinit ideea. Apariţia acelui geam de puşcărie stilizat cu şapte gratii care îi simbolizează pe cei 7 episcopi martiri am considerat că are mult mai multă forţă de expresie. Devenea astfel un obiect mai simplu, mai curat, lucru care ştiu că e pe placul Papei Francisc”, a mărturisit Andu Mărginean.

Tronul are 146 de centimetri înălţime, 70 de centimetri lăţime şi peste 50 de kilograme. Acesta a fost realizat din lemn de stejar, dat cu baiţ, apoi cu două straturi de lac. În afara lemnului vechi integrat şi a lemnului de stejar, tronul arhieresc conţine aur şi catifea albă. Atât designul, cât şi construcţia propriu-zisă, precum şi tapiţeria sunt realizate la Sibiu.

Crucea are o înălţime de aproximativ 3,7 metri şi o lăţime de 1,54 metri, şi aceasta fiind încărcată de simboluri.

„Crucea este un element ce ţine acel modul, structurată pe ambele braţe din 7 straturi, care sunt modelate pe trepte, pe reliefuri diferite, unite şi care formează prin alăturare o structură compactă. Straturile sunt străpunse de şapte piroane, două şi două pe braţe, două jos şi unul sus. Crucea are în compoziţie lemn viguros, modern, sănătos şi lemn vechi, traumatizat, provenit din închisorile comuniste. Crucea nu are nicio zonă care să fie îndreptată ferm, pentru a fi foarte vizibilă. În spătarul scaunului, în partea superioară, există un decroş, corect organizat. Crucea este amplasată în spatele Papei, exact pe axul spătarului tronului arhieresc, ca proporţie având o relaţia strictă cu acesta”, explică artistul.

Pe scena principală de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, alături de tronul arhieresc şi crucea din spatele lui a fost gândit altarul, o piesă minimalistă, dimensiunile lui fiind stabilite tot de Vatican. Amvonul preia şi el elemente din întregul concept şi este tapiţat cu acelaşi material ca tronul arhieresc, purtând şi el simbolul gratiilor şi acea cruce stilizată, care formează locul de aşezare a mâinilor.

Papa Francisc a beatificat, duminică, şapte eroi martiri pe Câmpia Libertăţii de la Blaj. este vorba de episcopi greco-catolici martiri Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.