Francisc, continuatorul măsurilor iniţiate de Benedict împotriva abuzurilor sexuale din biserică

Fostul suveran pontif Benedict al XVI-lea a declarat că scandalurile privind cazurile de pedofilie care au vizat membri ai Bisericii catolice au fost provocate de revoluţia sexuală din anii 1960, de noile idei teologice şi de îndepărtarea de credinţă manifestată în Occident.

• Anunțul meteorologilor ANM! Vremea se răcește și revin ploile
• Cercetătorii au descoperit de ce urșii panda au probleme cu reproducerea

Încă din 2013, Papa Francisc a acceptat demisia unui episcop irlandez, monseniorul William Lee, care a recunoscut că în 2010 nu a acţionat bine prin protejarea unui preot pedofil.

Într-un scurt comunicat, Biroul de presă al Sfântului Scaun a precizat că Lee, episcop al diocezei Waterford şi Lismore a fost demis în virtutea paragrafului 2 din articolul 401 al Codului canonic, privind revocări pentru erori grave. Potrivit presei britanice, faptele vizate s-au petrecut în anii ’90, iar episcopul a prezentat scuze în 2010. Sesizat prin plângeri depuse de victimele preotului, devenite între timp adulţi, episcopul l-ar fi mutat pe preot în dioceza sa şi s-ar fi adresat abia după doi ani poliţiei. Biserica Irlandeză a fost afectată, în mai mare măsură ca celelalte, de un scandal de foarte mare amploare privind abuzuri sexuale comise de preoţi şi credincioşi asupra unor minori. Au fost sancţionaţi mai mulţi episcopi şi preoţi. Biserica se confruntă, însă, cu noi cazuri, care datează în cea mai mare parte din anii ’70 şi ’80.

În 2014, Vaticanul a dezvăluit că a caterisit aproximativ 400 de preoţi în timpul pontificatului lui Benedict al XVI-lea, în urma multiplicării denunţurilor de abuzuri sexuale asupra copiilor comise de membri ai clerului.

„În 2012 au fost aproximativ 100, iar alţi 300 au fost în 2011”, a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Federico Lombardi.

Dar reţeaua de supravieţuitori alcătuită din persoane care au căzut victime violenţelor comise de preoţi (SNAP) considera aceste măsuri disciplinare insuficiente.

„Papa trebuie să înceapă să caterisească şi preoţi care acoperă infracţiunile sexuale, şi nu doar pe cei care le comit”, a declarat SNAP într-un comunicat.

Papa Francisc a creat o comisie specială pentru protejarea minorilor în Biserică în 2013. Propunerea, o iniţiativă în linia deciziilor Papei emerit Benedict al XVI-lea, a fost făcută după scandalul pedofiliei de Consiliul celor opt cardinali, fiind acceptată de Papa Francisc. Cardinalul O’Malley, cunoscut pentru combaterea pedofiliei în Biserica Romano-Catolică din SUA, a explicat că din comisia de experţi fac parte 12 persoane. Comisia are competenţe extinse, în programele de formare a clerului, în siguranţa cercurilor de minori şi în verificarea candidaţilor la funcţii de preoţi.

Papa Francisc le-a cerut în 2015 episcopilor americani, reuniţi în catedrala Sfântul Matei din Washington, ca „infracţiunile” de pedofilie care au cutremurat Biserica americană să nu se mai repete niciodată, informează AFP în pagina electronică.

„Ştiu cum este de întipărită în voi rana ultimilor ani şi v-am susţinut în angajamentul vostru generos de a vindeca victimele (…) şi de a continua să depuneţi eforturi astfel încât asemenea infracţiuni să nu se mai repete niciodată”, a spus el.

Asociaţia Snap, care apără victimele acestor abuzuri comise de preoţi, a „criticat” într-un comunicat „laşitatea” responsabililor Bisericii Catolice americane, dintre care mulţi au închis ochii în faţa acestor aspecte.

Organizaţia a denunţat utilizarea de către papă a cuvântului „curaj” la adresa episcopilor. Papa Francisc le-a spus acestora din urmă că este „conştient de curajul” pe care ei l-au avut atunci când „au înfruntat momente obscure” în parcursul lor ecleziastic, „fără teamă de autocritici”.

Pentru Snap, „aproape fără excepţie, episcopii au demonstrat laşitate şi lipsă de respect, şi ei continuă încă astăzi”. Scandalul preoţilor pedofili a marcat perioada anilor 1980, discreditând Biserica americană.

Zeci de mii de copii şi adolescenţi au fost abuzaţi sexual de către preoţi şi alţi membri ai clerului, iar anumiţi episcopi au închis ochii şi i-au protejat pe preoţii acuzaţi de abuz.

În februarie, papa Francisc a cerut luarea unor „măsuri concrete”, în deschiderea unui inedit summit organizat la Roma, care a avut ca subiect agresiunile sexuale săvârşite de prelaţii Bisericii catolice.

„Poporul lui Dumnezeu ne priveşte şi aşteaptă de la noi nu numai condamnări simple şi evidente, ci şi pregătirea unor măsuri concrete şi eficace”, a declarat suveranul pontif argentinian participanţilor la summit – preşedinţi ai 114 conferinţe episcopale, lideri ai bisericilor răsăritene şi ai unor congregaţii religioase, precum şi înalţi prelaţi de la Vatican, convocaţi la Roma.

„Trebuie luate măsuri concrete”, a mai spus papa, o idee care nu era inclusă în discursul său oficial, transmis reprezentanţilor presei în avans.

„În faţa flagelului agresiunilor sexuale săvârşite de oameni ai Bisericii asupra minorilor”, papa Francisc a cerut participanţilor la summit să audă „strigătul micuţilor care cer să se facă dreptate”.

Papa Francisc a declarat la începutul anului 2019 că Biserica Catolică depune eforturi pentru a rezolva cazurile de abuzuri sexuale suferite de călugăriţe din partea unor preoţi sau ierarhi, recunoscând că într-un caz fiind vorba chiar de sclavie sexuală, informează postul BBC News.

Liderul Bisericii Catolice a vorbit despre această chestiune în timpul unui tur istoric în Orientu Mijlociu.

El a recunoscut că sunt cazuri în care preoţi şi episcopi au abuzat sexual călugăriţe, dar a spus că Biserica este conştientă de această problemă şi „lucrează la ea”, adăugând că această problemă continuă să se manifeste.

„Papa Benedict a avut curajul să dizolve o congregaţie feminină care se afla la un anumit nivel, deoarece această sclavie a femeilor a apărut – sclavie, mergând până la sclavia sexuală – din partea clericilor sau a fondatorului”, a explicat Papa Francisc, făcând referire la predecesorul său, Papa Benedict al XVI-lea.

Papa Francisc a modificat legislaţia Bisericii Catolice în luna mai incluzând o prevedere care obligă preoţii, călugării şi călugăriţele să raporteze autorităţilor bisericeşti abuzurile sexuale, inclusiv pe cele comise sau tăinuite de prelaţii de rang înalt. După ce a fost criticat constant pentru că face prea puţin pentru victimele agresiunilor sexuale comise de clerul catolic, Francisc a introdus prevederi mai drastice, în încercarea de a răspunde scandalurilor de abuz care au decredibilizat biserica. Noile norme au fost promulgate prin scrisoarea apostolică motu proprio ”Vos estis lux mundi”, noile norme valabile pentru întreaga Biserică referitoare la gestiunea abuzurilor comise în dauna minorilor şi a adulţilor vulnerabili. Legea le cere celor peste 1 milion de preoţi catolici şi de călugăriţe să informeze autorităţile bisericeşti ori de câte ori au „motive bine întemeiate să creadă” că un membru al clerului este angajat într-o agresiune sexuală sau că superiorii tăinuiesc fapte de acest gen. Legea nu are caracter penal, ci este procedurală şi operează retroactiv, ceea ce înseamnă că, în următorii câţiva ani, Vaticanul s-ar putea trezi cu un val de rapoarte privind abuzuri mai vechi, scrie Religion News Service. Preoţii şi persoanele consacrate au devenit astfel obligate să semnaleze abuzurile. De asemenea, fiecare dieceză are îndatorirea de a organiza un sistem uşor accesibil publicului pentru a primi semnalări. Documentul are în vedere nu doar hărţuirile şi violenţele asupra minorilor şi a adulţilor vulnerabili, dar se referă şi la violenţa sexuale şi la hărţuirile comise ca urmare a abuzului de autoritate. Această obligaţie include şi orice fel de caz de violenţă asupra călugăriţelor din partea preoţilor, precum şi cazul de hărţuire în dauna seminariştilor sau a novicilor care au trecut de vârsta de 18 ani, au arătat cei de la Vatican News.

Papa Francisc va face o vizită istorică în România între 31 mai şi 2 iunie. Călătoria apostolică a papei Francisc în România are loc la 20 de ani după cea efectuată de Sfântul Ioan Paul al II-lea, în 1999, şi se desfăşoară sub genericul „Să mergem împreună!”.