Focar de febră Q la Facultatea de Medicină Veterinară: Mai mulţi studenţi şi angajaţi au fost diagnosticaţi/ Cum se transmite boala

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Deşi situaţia a fost semnalată la începutul verii şi au fost prelevate probe în repetate rânduri din sălile facultăţii, DSP susţine că nu a fost identificată cauza acestor cazuri.

Prima suspiciune de febră Q, susţine decanul facultăţii de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj, Nicodim Fiţ, a apărut pe 15 mai, la reprezentantul studenţilor din anul VI.

„Acesta a fost internat la Spitalul clinic de boli infecţioase Cluj-Napoca cu mai multe diagnostice, a fost suspect clinic de Febra Q, dar analizele specifice nu au confirmat boala. În aceeaşi zi s-a luat legătura cu Spitalul clinic de boli infecţioase Cluj-Napoca, cu medicul curant, care a spus că sunt în evidenţa lor trei doctoranzi şi trei studenţi care sunt cu suspiciune de Febra Q, dar fără diagnostic confirmat”, se arată într-un comunicat transmis de către Nicodim Fiţ, decanul Facultăţii de Medicină Veterinară.

Potrivit acestuia, a doua zi a fost întrunită comisia de Biosecuritate, care a dispus mai multe măsuri pentru siguranţa angajaţilor şi a studenţilor. A urmat o curăţenie generală şi o dezinfecţie în toate spaţiile facultăţii şi a durat până la data de 20 mai.

„În acest interval, activitatea a fost suspendată complet în toate zonele. De asemenea, au fost puse afişe suplimentare de avertizare la toate intrările în clinicile şi laboratoarele FMV, cu respectarea regulilor de biosecuritate în cazul bolilor cu transmitere la om, inclusiv Febra Q”, se arată în comunicat.

Tot atunci au fost prelevate probe de la animalele din cadrul facultăţii, iar rezultatele au fost negative, „fără prezenţa bacteriei Coxiella burnetii, agentul etiologic al Febrei Q”.

Atât studenţii, câţ şi angajaţii facultăţii au fost anunţati prin email de suspiciunea de febră Q, fiind transmise şi măsurile ce trebuie luate.

Decanul facultăţii susţine că a fost făcută o a doua curăţenie şi dezinfecţie, timp de trei zile, când din nou, activitatea a fost complet suspendată.

Mai mult decât atât, 92 de angajaţi şi studenţi care au avut activitate în laboratarele facultăţii au fost testaţi. Cei care au avut o reacţie pozitivă la prezenţa anticorpilor de Coxiella burneti au fost trimişi la un consult.

Din analizele celor de la DSP a rezultat faptul că probele prelevate de epideomiologi au fost pozitive, însă că ar proveni de la o bacterie moartă.

„În 22 iulie am fost informaţi despre faptul că probele au fost pozitive, iar explicaţia DSP a fost că probele din încăperi prelucrate prin PCR au evidenţiat faptul că există ADN de Coxiella burnetii în ele, nu şi faptul că bacteria este vie, şi având în vedere că s-au făcut mai multe dezinfecţii exista o mare probabilitate ca ADN-ul să fie de la bacterii moarte”, se arată în comunicatul Facultăţii de Medicină Veterinară.

În prezent, nu sunt persoane din Facultatea de Medicină Veterinară care să fie bolnave.

„Pericolul apariţiei unui nou focar există permanent, mai ales la persoanele care lucrează cu animalele, precum există, de exemplu, şi pericolul îmbolnăvirii cu alte boli mult mai grave, precum rabia şi tuberculoza. Tot ca informare pentru opinia publică, trebuie spus că această boală nu se transmite direct de la om la om, iar noi am făcut tot posibilul pentru a restricţiona, chiar şi complet, accesul vizitatorilor în clinici, indiferent că aduceau animale cu probleme de sănătate sau se aflau în grupuri de vizită”, a declarat Nicodim Fiţ.

La Spitalul de Boli Infecţioase din Cluj au fost trataţi 13 studenţi şi angajaţi ai USAMV şi cu toţii au avut o evoluţie favorabilă a bolii.

„Din mai până acum au fost 18 cazuri de febră Q care au fost înregistrate, confirmate la noi, dintre care 13 au fost de la USAMV. (..) Boala se transmite de la animale la om, nu de la om la om. Se tratează cu un tratament specific antibiotic, pentru o anumită perioadă de timp, cu evaluare în funcţie de patologia pacientului. În mare parte, în funcţie de starea pacientului se poate iniţia la internare şi ulterior să se dea la externare, dar e tratament antibiotic. Toate cazurile au fost cu evoluţie favorabilă, nu au fost pacienţi cu complicaţii sau care să dezvolte ulterior ceva probleme”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Irina Filipescu, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Boli Infecţioase din Cluj.

În mod normal, informaţii despre aceste cazuri trebuiau să apară pe site-ul CNCBC, dar nu există.

Direcţia de Sănătate Publică Cluj suştine că de la începutul anului au fost 15 persoane la care s-a confirmat diagnosticul cu febra Q.

„De la începutul anului şi până în prezent au fost declarate 15 cazuri de febră Q confirmate. Nu a fost identificată cauza acestor cazuri – nu s-a înregistrat niciun caz de febra Q la animale în cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară. Toate testările efectuate pentru febra Q a animalelor aflate în incinta Facultăţii de Medicină Veterinară dupa confirmarea primelor cazuri au fost negative”, se arată într-un răspuns al DSP Cluj la solicitarea MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, nu au apărut cazuri noi după data de 18 iunie, data la care s-a încheiat perioada maximă de incubaţie după măsurile luate.

Reprezentanţii DSP precizează că din 2015 până în 2019 nu au fost înregistrate cazuri de febră Q.