Legătura dintre sărăcie şi bolile cardiovasculare

Statisticile arată că o situaţie materială precară este asociată cu un risc crescut de probleme cardiovasculare, totuşi, explicaţia sau explicaţiile care leagă cele două probleme a rămas mai mult sau mai puţin necunoscută. Un studiu recent a stabilit că somnul puţin şi/sau de proastă caltate este cel care le conectează, notează Science Alert.

Un buget mai mic este corelat cu un volum mai mare de muncă, în ture, sau chiar mai multe slujbe sau, în alte cazuri, condiţii de muncă epuizante şi, după cum explică oamenii de ştiinţă, aceste situaţii au un impact negativ asupra calităţii somnului.

• Oamenii de știință au găsit „codul demenței”
• Cu cât a scăzut salariul mediu net din România în luna mai 2025

În cadrul acestui studiu au fost folosite date colectate de la 111.205 persoane în cadrul a opt studii anterioare desfăşurate în Europa din analiza cărora a rezultat că în 13,4% dintre cazurile de boli cardiace legate de riscurile ocupaţionale, problema lipsei somnului reprezintă un factor important de risc. Trebuie făcută precizarea că, în acest caz, bărbaţii sunt cei care prezintă un risc mai crescut.

Legătura dintre lipsa somnului şi problemele cardiovasculare a fost identificată în urmă cu multe decenii. De exemplu, în timpul perioadei de creştere economică din ani ’80 a Japoniei, numărul atacurilor de cord a crescut simţitor, acestea fiind legate de epuizarea la locul de muncă.

În ceea ce priveşte diferenţa dintre modul în care cele trei variabile operează asupra bărbaţilor şi a femeilor, cercetătorii explică faptul că aceasta poate fi explicată prin diferenţele de responsabilităţi domestice între cele două genuri. Astfel, femeile se află sub un stres mai mare datorită sarcinilor domestice şi, în aceste condiţii, o slujbă prost plătită şi stresantă devine o parte a vieţii mai puţin importantă în comparaţie cu situaţia bărbaţilor.

„Sunt necesare reforme structurale la toate nivelurile societăţii, pentru a le permite oamenilor să doarmă mai mult”, explică dr. Dusan Petrovic, de la Centrul Universitar de Medicină Generală şi Sănătate Publică.

Studiul a fost publicat în Cardiovascular Research.

Citeşte şi: