Fenomenul Vineri 13. Ziua cu ghinion în care se pierd sute de milioane de dolari în întreaga lume

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Teamă de ghinion se manifestă prin evitarea numărului 13, mulţi antreprenori refuză să călătorească cu avionul în aceste zile, 80% dintre clădirile de birouri evită al 13 etaj, multe aeroporturi exlud poarta 13 şi spitalele evită, de asemenea, camera 13, scrie Business Insider, citat de Mediafax.

• Cine l-a detronat pe „regele muzicii pop” Michael Jackson din Topul Billboard Hot 100?
• Un schelet de Tyrannosaurus rex vechi de 67 de milioane de ani, scos la licitație

Potrivit Institutului pentru Fobii şi Centrului de Management al Stress-ului din Ashville, Carolina de Nord, între 17 şi 21 de milioane de americani sunt afectaţi de această zi.

Un studiu pubilcat în British Medical Journal, în 1993 a atras atenţia prin concluzia „riscul de a ajunge la spital în urma unui accident în trafic ar putea creşte cu 52% în data de 13”, însă studiile ulterioare au negat o eventual corelaţie între rata accidentelor de transport şi ziua de vineri 13.

Pe de altă parte, Centrul Olandez de Statistică în Asigurări au comunicat în 2008 că „mult mai ţuine accidente sunt raportate în data de vineri 13, faţă de celelalte zile de vineri pentru că oamenii sunt mai preventivi şi mai grijulii sau pur şi simplu rămân acasă. Statistic vorbind, condusul este mai prudent în zilele de vineri 13, cel puţin în Olanda în ultimii doi ani. Asiguratorii au primesc de obicei în zilele de vineri, aproximativ 7.800 de accidente raportate, iar în zilele de vineri 13, acestea scad la 7.500”.

Unii specialişti sunt de părere că „vinovat” pentru introducerea superstiţiei în mentalul colectiv ar fi fost Thomas W. Lawson, un finanţist şi specluator de bursă, supranumit şi „regele cuprului”. Lawson a fost autorul unor diatribe la adresa speculaţiilor la bursă şi, în 1907, a publicat singurul său roman intitulat „Vineri, treisprezece”. Deşi azi este complet dat uitării, se pare că acest roman a stat la baza coroborării dintre cele două superstiţii temute, în imaginarul colectiv. Romanul lui Lawson, jumătate poveste de dragoste şi jumătate polemică cu privire la modul în care bursa poate fi influenţată, s-a bucurat de un mare succes, ca urmare a unei publicităţi agresive făcute de autor. Dorind ca romanul său să fie un bestseller, Lawson urmează un o strategie de marketing fără scrupule, iar în una dintre reclamele sale promite că va oferi o sumă cu trei zerouri celui care va arăta vreun defect al teoriei propuse de el în carte.

La mai puţin de două luni după apariţia reclamei, Lawson şi romanul său apar pe prima pagină a ziarelor, după ce un broker a fost arestat pentru că a încercat să destabilizeze bursa din Philadelphia prin teoria propusă în „Vineri, treisprezece”.

Următoarea afirmare în presă a lui Lawson a fost în vineri 13 septembrie, acelaşi an. Într-un text de reclamă publicat la secţiunea economică din New York Times, speculatorul sfătuia cititorii să cumpere acţiuni ale unor companii de care el era interesat, motivând că, în această zi, bursa este vulnerabilă din cauza superstiţiei legate de 13. Acest text de promovare, cât şi celelalte făcute pentru romanul său, reprezintă unele dintre primele atestări scrise ale superstiţiei „vineri 13”.

Superstiţia îi influenţează chiar şi pe cei care nu cred

Dar fenomenul „vineri treisprezece” nu s-a încheiat aici. În 1916 a apărut filmul mut realizat după romanul lui Lawson. Astăzi filmul a fost declarat pierdut. Cu toate că astăzi nimeni nu îşi mai aminteşte de Lawson, legătura dintre bursa de pe Wall Street şi ziua de vineri 13 s-a păstrat până târziu, aproape de zilele noastre.

Jane Risen, un cercetător al Univeristăţii Chicago Booth School of Business, care studiază comportamentul oamenilor, a descoperit că superstiţia poate să îi influenţeze chiar şi pe cei care nu cred în acest lucru. Rise a observat că atât cei superstiţioşi cât şi cei care nu iau în considerare superstiţiile, tind să creadă că e posibil să fie afectaţi negativ atunci când un blestem a fost îndreptat înspre ei, aşa că dacă nu se vor deplasa, ei sunt siguri că nu vor fi victimele unui accident de maşină.

„Vorbind în general, cred că aceste lucruri se întâmplă la nivel de subconştient atunci când ideea de blestem este clar imaginată în mintea cuiva. Oamenii folosesc uşurinţa de a-şi imagina ceva ca indicator veritabil pentru ceea ce ar fi probabil”, a spus Jane Risen.

Acest mod de gândire ar putea fi mai răspândit în zilele de vineri 13, „chiar dacă ei se comportă ca şi cum nu cred, doar faptul că ideea că vineri 13 este cunoscută drept eveniment cultural, reprezintă o posibilitate. Când altceva remarcabil are loc într-o anumită dată, tindem să obervăm. Asta aduce ceva mai mult combustibil intuiţiei şi o face să fie luată drept adevăr, chiar dacă e recunoscută ca fiind ceva fals”, a adăugat cercetătoarea. „Am descoperit că oamenii care cobesc nu mai consideră că acel lucru se va întâmpla dacă ei bat în lem, de exemplu. Aşa că acest ritual pare să îi ajute să scape de îngrijorări”, a mai spus Risen.

Stuart Vyse, profesor de psihologie la Connecticut College a explicat că teama de vineri 13 are putea avea rădăcini în credinţele religioase, întrucât crucificarea lui Isus s-a întâmplat într-o zi de vineri.

Combinaţia tuturor acestor impoteze a produs adăugarea numărului 13, un număr cu interpretări dificile, zilei de vineri care era deja o zi plină de nervozitate. Unii exegeţi consideră că Eva l-ar fi adementi pe Adam cu fructul interzis într-o vineri, de asemenea, în aceeaşi zi Abel ar fi fost ucis de fratele său, Cain.