Home » D:News » De ce ard pădurile în Australia? Analiză New York Times: ”Un Cernobîl al crizei climatice”

De ce ard pădurile în Australia? Analiză New York Times: ”Un Cernobîl al crizei climatice”

Descopera

Publicat: 08.01.2020

Incendiile de vegetaţie nu sunt o noutate pentru australieni, dar focurile, care au debutat în vara anului trecut şi care sunt departe de a fi stinse complet, au produs pagube devastatoare şi au alertat populaţia, precum şi întreaga lume, relatează The New York Times.

Incendiile din ultima perioadă au fost dintre cele mai grave din istoria Australiei, cu cel puţin 20 persoane ucise, sute de case distruse şi suprafeţe uriaşe cuprinse de flăcări, potrivit The New York Times.

Mii de australieni din sud-estul ţării au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele şi să evacueze zona, în timp ce incendiile extinse mistuiau teritorii tot mai întinse. Navele militare şi aeronavele au intervenit pentru a livra apă, alimente şi combustibil în oraşele izolate de incendii.

Ce a declanşat focul?

Căldura şi uscăciunea sunt factorii care declanşează şi alimentează în mod obişnuit incendiile din Australia, dar temperaturile-record şi seceta extinsă de anul acesta au favorizat fenomenul dezastruos. Un val de căldură severă a afectat cea mai mare parte a ţării la jumătatea lunii decembrie, când Australia a înregistrat cea mai caldă zi, cu temperaturi maxime medii de 41,9° C. În consecinţă, seceta a lovit cele mai productive zone agricole din ţară, potrivit Mediafax.

Cât de însemnate sunt incendiile?

Incendiile au ars în ultimele luni suprafeţe însemnate din întreaga ţară, afectând patru din şase state şi în mod special Coasta de Est a Australiei. În data de 11 noiembrie, statul a declarat că gradul pericolului de incendiu este „catastrofal”. În Sydney, fumul puternic a împânzit cerul timp de mai multe zile, iar calitatea aerului s-a deteriorat semnificativ, semnalând una dintre cele mai grave situaţii din lume. Reţelele de socializare au fost invadate de fotografii cu cerul roşu aprins şi cu oameni care fugeau pe plajele dintre Sydney şi Melbourne.

Cât de grave sunt pagubele?

În total, aproximativ 12 milioane de acri au fost arse de incendii, distrugând aproape 1.000 de case şi cauzând moartea a cel puţin 20 de oameni. În prezent, peste 90 de incendii fac ravagii în stat, mai ales în partea sudică. Prin comparaţie, aproximativ 1,9 milioane de acri au ars în cele mai grave incendii din 2018 din California, care au ucis în jur de 100 de persoane.

Cine luptă împotriva incendiilor?

Zeci de mii de pompieri, marea majoritate dintre ei voluntari, au lucrat săptămâni întregi, zi şi noapte. Guvernul federal al Australiei a anunţat săptămâna trecută că voluntarii din New South Wales – precum şi alte state, în funcţie de solicitările primite – vor beneficia de o compensaţie de până la 4.000 de dolari. Această decizie a fost iniţial contrazisă de premierul Scott Morrison.

Săptămâna aceasta, armata australiană a intervenit şi a chemat în ajutor forţele aliate. În Victoria şi New South Wales vor fi trimise elicoptere militare, avioane şi navele Black Hawk şi Chinook.

De asemenea, guvernul a cerut Statelor Unite şi Canadei să furnizeze aeronave-cisternă pentru rezervele de apă. Canada s-a angajat să trimită peste 30 de pompieri pentru a ajuta australienii.

Sunt de vină schimbările climatice?

Începutul devastator al sezonului a confirmat predicţiile oamenilor de ştiinţă: că incendiile australiene vor deveni mai frecvente şi mai intense pe măsură ce schimbările climatice se agravează. În mod normal, Australia este caldă şi uscată vara, dar schimbările climatice agravează aceste condiţii şi face ca vegetaţia să fie mai predispusă arderii.

Catastrofa a fost favorizată de eşecul guvernului australian de a reduce emisiile de dioxid de carbon, care captează căldura la eliberarea în atmosferă.

Vremea influenţează flăcările?

Clima şi vremea sunt concepte diferite, dar conexe. Clima descrie tendinţele meteorologice pe termen lung preconizate într-un anumit loc, în timp ce vremea este amestecul de evenimente care au loc în atmosferă într-un anumit moment şi loc. Schimbarea climatului a determinat o creştere a temperaturilor în oceanele Indian şi de Sud, ceea ce a intensificat uscăciunea şi temperaturile din Australia.

Cele mai periculoase zile sunt cele în care aerul cald şi uscat suflă din centrul deşertului continental spre coastele populate. Un front meteorologic – unde se întâlnesc masele de aer de densităţi diferite – poate provoca schimbarea rapidă a direcţiei vântului. În cele din urmă, asta înseamnă că incendiile mai mari se răspândesc în direcţii multiple.

Incendiile de vegetaţie pot fi atât de puternice încât generează propriile lor sisteme meteorologice periculoase şi imprevizibile. Aceste aşa-numite furtuni de foc pot produce fulgere, vânturi puternice şi chiar tornade de foc, dar fără precipitaţii.

Un Cernobîl al crizei climatice

Situaţia deosebit de gravă le-a amintit unora de anii 1980, când guvernarea Uniunii Sovietice, deşi puternică, îşi pierdea abrupt legitimitatea morală. Similar, în Australia de astăzi, instituţiile politice se confruntă cu o realitate monstruoasă pe care nu au nici capacitatea, nici voinţa de a o confrunta.

Încrcederea în Scott Morrison scade de la o oră la alta, reacţiile oamenilor reprezentând o puternică dovadă în acest sens. Premierul a fost alungat de localnicii nervoşi după ce s-a îndepărtat de o femeie însărcinată care cerea ajutor într-unul dintre oraşele afectate de incendii. Un politician conservator local a descris umilinţa liderului drept o„întâmpinare pe care probabil a meritat-o”.

După cum a observat odată Mikhail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, prăbuşirea Uniunii Sovietice a început odată cu dezastrul nuclear de la Cernobîl, din anul 1986. The New York Times se întreabă dacă tragedia de proporţii a incendiilor australiene s-ar putea dovedi un Cernobîl al crizei climatice.