Cum tratezi un cheag de sânge în spaţiu?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Munca pe care o efectuează pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) astronauţii este una extrem de solicitantă din punct de vedere fizic, din această cauză, agenţiile spaţiale precum NASA se asigură că oamenii trimişi în spaţiu se află într-o stare de sănătate optimă. Totuşi, indiferent cât de multe pregătiri ar putea fi făcute la suprafaţa planetei, situaţia din spaţiu poate mereu să surpindă şi chiar să pună în pericol misiunea. O astfel de situaţie a fost descrisă într-un studiu recent, mai exact medicii au raportat cazul unui astronaut care a fost diagnosticat cu tromboză venoasă profundă, un cheag de sânge care se formase în vena jugulară, notează Live Science.

În acest studiu de caz, autorii nu au inclus detalii despre identitatea astronautului care s-a confruntat cu această problemă, dar au precizat că pacientul petrecuse deja două din cele şase luni ale misuni sale pe ISS. Cheaghul a fost descoperit în timpul unui studiu despre modul în care fluidele corporale sunt redistribuite în microgravitaţie.

• Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
• Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!

Dat fiind faptul că acesta este primul caîn care etse descoperit un cheag în sistemul unui astronaut în timpul unei misiuni pe Staţia Spaţială Internaţională, NASA nu avea pregătite o serie de măsuri şi porceduri prin care să fie gestionată această situaţie. Din această cauză, oficialii care au coordonat misiunea către ISS au apelat la medicii agenţiei dar şi la dr. Stephan Moll, profesor al Universităţii din Carolina de Nord şi expert în cheaguri din afara NASA. „Moll şi o echipă de medici NASA au decis că diluanţii sângelui vor fi cel mai bun curs de tratament pentru astronaut. Cu toate acestea, aceştia au fost limitaţi în opţiunile lor farmaceutice”, explică reprezentanţii Universităţii într-o declaraţie.

În momentul detectării cheagului, la bordul staţiei se afla o mică cantitate dintr-un medicament pe bază de heparină, medicii având sarcina de a identifica cel mai bun sistem de repartizare a dozelor astfel încât medicamentul să acţioneze cât mai eficient împotriva cheagului, dar şi de a se asigura că pacientul va avea îndeajuns medicament rămas pănă la un nou transport al NASA.

Astronautul a fost supus unei tratament cu heparină timp de 40 de zile , iar în ziua 43 transportul NASA a ajuns şi a adus noi rezerve de medicamente. Medicii explică faptul că tratamentul s-a întins pe o durată de 90 de zile, perioadă în care dr. Moll a ţinut legătura în mod constant cu astronauţii. 

Vestea bună a acestei situaţii este că astronautul în cauză pare a fi în afara oricărui pericol şi că şi-a terminat misiunea aşa cum a fost programat iniţial. Din păcate, acest caz subliniază şi cunoştinţele reduse pe care cercetătorii şi practicienii le au despre modul în care microgravitaţia şi radiaţiile cosmice afectează organismul unui astronaut.

Citeşte şi:

Astronauţii nu se hrănesc suficient în spaţiu deoarece hrana pluteşte în stomacul lor

Veste proastă pentru astronauţi. Timpul petrecut în spaţiul cosmic le umple creierul cu lichid