SUA au finanţat cu milioane de dolari laboratorul controversat din Wuhan pentru cercetări riscante despre coronavirus. Experimentele care pot provoca o pandemie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În anul 2019, Institutul Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase din SUA (NIAID), organizaţia condusă de doctorul Anthony Fauci, reputat imunolog şi consilierul preşedintelui Donald Trump pe probleme de sănătate, a finanţat oameni de ştiinţă de la Institutul de Virologie din Wuhan şi de la alte instituţii pentru cercetări asupra coronavirusurilor la lilieci, scrie Newsweek.

Anul trecut, cu sprijinul NIAID, Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) au alocat 3,7 milioane de dolari pe parcursul a şase ani pentru cercetări controversate. Programul venea în continuarea altuia care s-a derulat timp de cinci ani şi care s-a încheiat în 2019, după colectarea şi studierea coronavirusurilor la lilieci. Programul a fost finanţat tot cu 3,7 milioane de dolari.

• Îți place să stai la masă cu alte persoane? Vești bune de la specialiști!
• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții

Mulţi oameni de ştiinţă au criticat aceste cercetări, afirmând că implică manipularea virusurilor în laborator pentru a le explora potenţialul de infectare a oamenilor, deoarece creează un risc de începere a unei pandemii prin eliberarea accidentală a agentului patogen, mai scrie Newsweek.

Se crede că SARS-CoV-2, virusul care a provocat pandemia globală, îşi are originea în lilieci. După ce au afirmat iniţial că noul coronavirus a apărut în mod natural, serviciile secrete ale SUA au admis luna trecută că pandemia ar fi putut apărea în urma unei scurgeri din laboratorul din Wuhan. La acest moment, majoritatea oamenilor de ştiinţă spun că este posibil, dar nu probabil, ca virusul SARS-COV-2, care a provocat pandemia, să fi fost proiectat sau manipulat, mai susţine sursa citată.

Referitor la această ipoteză, Institutele Naţionale de Sănătate au transmis că „majoritatea virusurilor care apar la oameni provin din viaţa sălbatică, iar acestea reprezintă o ameninţare semnificativă pentru sănătatea publică şi biosecuritatea din SUA şi la nivel global, aşa cum a demonstrat epidemia SARS din 2002-2003 şi actuala pandemie COVID-19”. În continuare, se precizează că „cercetarea ştiinţifică indică faptul că nu există dovezi care să sugereze că virusul a fost creat într-un laborator”.

3,7 milioane de dolari pentru cercetarea coronavirusurilor la lilieci la Wuhan

Cercetarea NIH a constat în două părţi. Prima parte a început în 2014 şi a implicat supravegherea coronavirusurilor la lilieci, pentru care s-a acordat o finanţare de 3,7 milioane de dolari. Banii au ajuns la  Shi Zheng-Li, medic virusolog în cadrul laboratorului din Wuhan, precum şi la alţi cercetători pentru a investiga şi cataloga coronavirusurile liliecilor din sălbăticie. Această parte a proiectului a fost finalizată în 2019.

O a doua fază a proiectului, ce a început anul trecut şi a fost sprijinită financiar de institutul condus de doctorul Anthony Fauci, prin intermediul NIH, a inclus lucrări suplimentare de supraveghere, dar şi cercetări în scopul obţinerii funcţiei (gain-of-function research – GOF), pentru a înţelege modul în care coronavirusurile pot fi mutate pentru a ataca oamenii, potrivit Newsweek. 

Cercetările GOF implică experimente care vizează, este de aşteptat şi poate să crească transmisibilitatea şi / sau virulenţa agenţilor patogeni.

Această parte a proiectului a fost derulată prin EcoHealth Alliance, un grup de cercetare non-profit, sub coordonarea lui Peter Daszak, expert în ecologia bolilor. NIH a anulat proiectul abia în 24 aprilie 2020.

În propunerea proiectului se prevedea: „Vom folosi datele secvenţei de proteine ​​S, tehnologia clonelor infecţioase, experimente de infecţie in vitro şi in vivo şi analiza legării receptorilor pentru a testa ipoteza că % praguri de divergenţă în secvenţele de proteine ​​S prezic potenţialul de răspândire”.

Pe înţelesul tuturor, „potenţialul de răspândire” se referă la capacitatea unui virus de a sări de la animale la oameni, ceea ce necesită ca virusul să aibă receptori în celulele oamenilor. SARS-CoV-2, de exemplu, se poate lega la receptorul ACE2 din plămânii umani şi alte organe.

Experimentele care pot genera o pandemie

Richard Ebright, expert în boli infecţioase la Universitatea Rutgers, a afirmat că descrierea proiectului se referă la experimente care ar îmbunătăţi capacitatea coronavirusului liliecilor de a infecta celulele umane şi animalele de laborator folosind tehnici de inginerie genetică. 

Alături de mulţi alţi oameni de ştiinţă, Ebright a fost un adversar vocal al cercetărilor câştigului de funcţii din cauza riscului pe care îl prezintă în crearea unei potenţiale pandemii prin eliberarea accidentală dintr-un laborator.

Newsweek notează că doctorul Anthony Fauci, renumit pentru activitatea sa asupra crizei HIV-SIDA din anii ’90 şi care deţine funcţia de consilier al preşedinţilor americani în probleme de sănătate încă de când la Casa Albă era Ronald Regan, a fost un susţinător, în urmă cu un deceniu, al controversatelor cercetări GOF asupra virusurilor gripei aviare. Acesta a susţinut atunci că cercetarea a meritat riscul pe care l-a implicat, deoarece le-a permis oamenilor de ştiinţă să facă pregătiri, cum ar fi investigarea unor posibile medicamente antivirale, care ar putea fi utile dacă şi când va apărea o pandemie.

Doctorul Anthony Fauci / Credit foto: Hepta

Implicând infectarea unor animale cu virusuri obţinute din sălbăticie şi aşteptând ca acestea să creeze mutaţii şi capacităţi de transmitere care să poată reprezenta o ameninţare pandemică, cercetarea de acum un deceniu a fost criticată de peste 200 de oameni de ştiinţă care au solicitat oprirea experimentelor. În opinia lor, creştea probabilitatea ca o pandemie să apară printr-un accident de laborator.

Cercetări efectuate în secret

În 2014, sub presiunea administraţiei Obama, Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) au instituit un moratoriu asupra lucrărilor de acest tip, suspendând 21 de astfel de studii.

Trei ani mai târziu însă, în decembrie 2017, NIH a pus capăt moratoriului şi a început a doua etapă a proiectului Institutului Naţional pentru Alergii şi Boli Infecţioase din SUA (NIAID), care a includea şi cercetări privind câştigul funcţiei, mai scrie Newsweek. 

Oamenii de ştiinţă care au efectuat astfel de cercetări trebuiau însă să obţină aprobarea unui grup de experţi, care să decidă dacă riscurile sunt justificate.

Astfel de cercetări au fost realizate în secret. La începutul anului 2019, un reporter al revistei Science a descoperit că NIH a aprobat două proiecte de cercetare a gripei care foloseau metoda câştigului de funcţie. După apariţia acestei informaţii, Institutele Naţionale de Sănătate au fost criticate puternic de către o serie de oameni de ştiinţă.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Când nu aveam epidemie de coronavirus, în România se murea de două ori mai mult de infecţii respiratorii – analiză APADOR-CH