Patru tendinţe în comportamentul consumatorilor determinate de pandemie – studiu

Consumatorii care se încadrează în segmentul „Redu drastic” (27,3%) cheltuiesc mai puţin în toate categoriile de consum, deoarece pandemia are un efect mai sever asupra statutului lor profesional. Cei din categoria „Păstrează-ţi calmul şi cheltuie” (26,2%) nu şi-au schimbat obiceiurile de consum. Cei mai mulţi consumatori (35,1%) se înscriu însă în categoria „Economiseşte şi fă stocuri”, sunt pesimişti şi privesc cu neîncredere viitorul. Consumatorii din segmentul „Hibernează şi cheltuie” (11,4%) cheltuiesc cel mai mult pe toate categoriile de produse.

“În timp ce 42% dintre cei intervievaţi se aşteaptă la o schimbare permanentă a comportamentului lor cu privire la cumpărături, o treime sunt dispuşi să plătească mai mult pentru produsele locale, un sfert pentru branduri mari pe care le consideră de încredere şi un sfert pentru produse care respectă principiile etice. Înţelegerea modului în care se va schimba comportamentul clienţilor şi ce noi sub-segmente sunt aşteptate în următoarele luni este esenţială pentru a avea un răspuns adecvat la noile dinamici de cumpărături”, spune Cristian Cârstoiu, Partener, Asistenţă în afaceri, EY România, potrivit Mediafax.

• Criza din industria auto: Volvo anunță că va concedia 3.000 de angajați
• Tesla pierde tot mai mult din vânzările de mașini din Uniunea Europeană

Din perspectiva grupei de vârstă, a statutului familial sau profesional, cele patru categorii au următoarele caracteristici:

Redu drastic cheltuielile: Aceşti consumatori au, în general, peste 45 de ani şi au fost cei mai afectaţi din punct de vedere profesional. Activitatea profesională a aproape un sfert dintre aceştia a fost suspendată temporar sau permanent. 78% dintre ei fac cumpărături mai rar, 64% cumpără doar produse de strictă necesitate, iar 33% consideră că marca produsului este mult mai puţin importantă pentru ei în contextul actual.

Păstrează-ţi calmul şi cheltuie: Aceşti consumatori nu se consideră direct afectaţi de pandemie şi nu îşi modifică obiceiurile de cumpărare. Doar 21% dintre ei cheltuiesc mai mult pe produsele de băcănie, iar 18% cheltuiesc mai puţin.

Economiseşte şi fă stocuri: Acest segment este cel mai îngrijorat de viitorul familiilor lor şi de perspectivele pe termen lung. Peste o treime (36%) dintre aceştia cheltuiesc mai mult pe produse de băcănie, iar majoritatea cheltuiesc mai puţin pe îmbrăcăminte (72%) şi produse destinate petrecerii timpului liber (85%).

Hibernează şi cheltuie: Cuprinşi majoritar în grupa de vârstă 18-44 de ani, aceşti consumatori sunt preocupaţi cel mai mult de impactul pandemiei. Cu toate acestea, doar 40% dintre membrii acestui segment au declarat că fac cumpărături mai rar. Şi, deşi 42% au spus că produsele pe care le cumpără s-au schimbat semnificativ, 46% au declarat că marca este acum mai importantă pentru ei.

Cele patru segmente identificate s-ar putea transforma în cinci categorii distincte odată cu atenuarea crizei, notează studiul. Concluziile raportului sugerează că, în timp, majoritatea consumatorilor din segmentul „Economiseşte şi fă stocuri” vor migra, de exemplu, către două noi segmente: „Păstrează moderaţia” şi „Extravagant prudent”.

Prin urmare, noile segmente de consumatori, detaliate în studiu, care ar putea apărea după pandemia provocată de COVID-19, ar fi: „Continuă să reduci” (13,1%), „Păstrează moderaţia” (21,7%), „Revino la normal” (31,4%), „Extravagant prudent” (24,7%) şi „Revenire spectaculoasă” (9,1%).

Se schimbă atitudinea consumatorilor faţă de confidenţialitatea datelor

Conform studiului EY Future Consumer Index, 54% dintre consumatori ar fi mai dispuşi să îşi furnizeze datele cu caracter personal, dacă acest lucru ar ajuta la monitorizarea şi urmărirea unui focar de infecţie.

De asemenea, studiul arată că instituţiile medicale sunt considerate organizaţiile cu cel mai înalt grad de autoritate, 47% dintre consumatori declarând că au încredere deplină în acestea, faţă de guverne (28%), mărci (17%) şi instituţii media (16%).

Timpul, abilităţile şi resursele naturale ar putea fi considerate la fel de valoroase de către consumatori, iar noţiunile tradiţionale de statut social pierd teren în favoarea binelui general şi social. Astfel, 33% dintre consumatori declară că vor reevalua, în mod categoric, lucrurile pe care le preţuiesc cel mai mult ca urmare a pandemiei, în timp ce peste un sfert dintre ei sunt deja mai atenţi la ce consumă şi la impactul pe care îl are acest tip de comportament.