România, în stare de alertă din 15 mai. Ce presupune şi ce este diferit faţă de starea de urgenţă

„Starea de urgenţă nu va fi prelungită. În acest fel, data de 14 mai va fi ultima zi în care mai avem stare de urgenţă în România. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă (…) ne vom putea mişca în interiorul localităţii unde avem treabă, dar fără exagerări.”, a declarat şeful statului.

Avocatul Codrin Ţarălungă explică faptul că starea de alertă poate fi instituită în cazul iminenţei apariţiei sau a declanşării unei situaţii de urgenţă. Desigur, epidemia intră în sfera de aplicare a stării de alertă, ca situaţie de urgenţă, cu precizarea că starea actuală este “în plină desfăşurare spre regres”.

• Șeful Instagram nu crede că rețelele sociale provoacă dependență
• Cel mai mare poluator al planetei a înregistrat o scădere ușoară a emisiilor de CO2

Potrivit OUG nr. 21/2004, actualizată, starea de alertă la nivel naţional se declară de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă “şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă”.

Managementul situaţiei de urgenţă este guvernat de o serie de principiii, explică avocatul Codrin Ţarălungă, iar unul dintre acestea este respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În ceea ce priveşte măsurile care pot fi luate în cadrul stării de alertă, declarată în mod legal, OUG nr. 21/2004 dispune că acestea sunt “orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră” şi “trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.”

În forma sa iniţială, OUG nr. 21/2004 prevedea că, pe durata stării de alertă, se pot dispune măsuri care privesc limitarea sau restrângerea unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, în conformitate cu prevederile articolului 53 din Constituţie, însă această reglementare a fost eliminată ulterior, ceea ce înseamnă că autorităţile, inclusiv cele locale, nu pot dispune măsuri care să vizeze eventuale restrângeri ale drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Astfel, odată instituită starea de alertă, orice limitări sau restrângeri de drepturi ar putea fi impuse doar prin adoptarea unui act normativ de tipul unei legi organice.

„Aşadar, cum în lipsa menţinerii stării de urgenţă, astfel de restrângeri (adoptate prin ordonanţe militare) nu ar mai putea fi adoptate în cadrul unei stări de alertă, înseamnă că orice limitare sau restrângere redevine (în mod firesc) o posibilitate exclusivă a autorităţii legislative, respectiv a Parlamentului”, a explicat Codrin Ţarălungă, potrivit Mediafax.

„Corelativ, la încetarea stării de urgenţă îşi vor înceta aplicabilitatea şi măsurile dispuse pe durata stării de urgenţă, inclusiv cele privind restricţiile şi limitările drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, a completat specialistul.

În concluzie, instituirea stării de alertă este, teoretic, una dintre posibilităţile la îndemâna autorităţilor, prin care s-ar putea corela relaxarea restricţiilor din perioada stării de urgenţă cu necesitatea menţinerii responsabilităţii statale în ceea ce priveşte controlul situaţiei de urgenţă şi, în final, eliminarea riscurilor determinate de epidemie.

Starea de urgenţă a fost instituită pe întreg teritoriul ţării pe 16 martie şi a fost prelungită de preşedintele Iohannis, ulterior, până pe 14 mai, inclusiv.

Frizeriile, cabinetele stomatologice şi muzeele, redeschise din 15 mai

Preşedintele Klaus Iohannis a spus, luni, într-o declaraţie de presă, că, odată cu ieşirea din starea de urgenţă şi intrarea în starea de alertă, se vor redeschide saloanele de îngrijre personală, cabinetele stomatologice şi muzeele, adăugând că, în spaţii închise, „cu toţii vom purta mască”.

Conform şefului statului, „epidemia nu a trecut şi trebuie să fim responsabili, să avem grijă în continuare”.

„După 15 mai, putem, în principiu, să ne mişcăm în interiorul localităţii unde avem treabă, dar este clar nu este bine să exagerăm. Deplasările să se facă atunci când sunt necesare, dar nu va mai fi nevoie să declarăm în prealabil unde mergem. Este un prim pas important. (…) Aşa-numita relaxare se va face pas cu pas, un astfel de pas fiind, de regulă, cam de două săptămâni. Unele măsuri le vom lua începând din 15 mai, dar următorul capul de măsuri de relaxare va veni la începutul lui iunie, apoi la mijlocul lui iunie şi aşa mai departe. Din 15 mai vom avea, de exemplu,la dispoziţie, iarăşi saloanele de îngrijre personală, se vor redeschide saloanele de coafură, frizerie. De asemenea, din 15 mai, se vor redeschide cabinetele stomatologice (…) şi muzeele. Toate, în condiţii speciale de distanţare, în condiţii speciale de igienă. Cu toţii, repet, vom purta mască de protecţie când suntem în spaţii publice închise şi când ne deplasăm cu transportul public în comun. Aceste lucruri rămân obligatorii”, a mai spus Iohannis.

Şeful statului a adăugam că „măsurile de relaxare nu se aplică localităţilor în carantină.

„Deplasările, în esenţă, vor fi restricţionate pentru a pleca din localitate. Şi aici sunt câteva excepţii. Este voie să se plece din localitate în interes de serviciu, pentru probleme medicale, este posibil să se iasă pentru sport individual, pentru mers cu bicicleta în afara localităţii. Sporturile individuale vor fi permise. Rămâne restricţia că sunt interzise întâlnirile cu mai mult de trei persoane. Se aplică şi atunci când mergem să facem mişcare în aer liber”, a punctat Klaus Iohannis.

Sportivii de performanţă vor putea, în condiţii speciale, care urmează să fie detaliate de specialişti, să înceapă cantonamentele, dar nu vor începe competiţiile sportive decât după o perioadă suficient de lungă de pregătire, a adăugat preşedintele.

„Bazele sportive nu se redeschid pentru amatori, ca să nu fim greşit înţeleşi”, a conchis sursa citată.