Timișoara, în prag să nu fie anul viitor Capitală Europeană a Culturii

Comisia Europeană (CE) propune să se ofere orașelor Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda) posibilitatea de a-și prelungi titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2020” până la 30 aprilie 2021. Decizia este cauzată de efectele crizei provocate de coronavirus.

CE propune, de asemenea, amânarea din 2021 în 2022 a anului în care Novi Sad (Serbia) va deveni Capitală Europeană a Culturii și din 2021 în 2023 a anului în care Timișoara (România) și Elefsina (Grecia) vor deține titlul.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, a declarat că Rijeka și Galway merită o șansă egală de a se redresa și de a-și demonstra reziliența și creativitatea.

„Capitalele Europene ale Culturii au deschis întotdeauna inimile și mințile și au găzduit spectatori și artiști variați, iar acest lucru trebuie să continue. Sunt convins că o perioadă de timp suplimentară va permite orașelor Novi Sad, Timișoara și Elefsina să depășească criza actuală din sectorul culturii și din cel al turismului și să mobilizeze investiții relevante, inclusiv grație solidarității la nivel european”, a spus Schinas.

Cultura a fost grav afectată de pandemie

Potrivit comisarului european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, cultura a fost grav afectată de pandemie, iar Capitalele Europene ale Culturii nu fac excepție.

„În pofida energiei, a entuziasmului și a profesionalismului echipelor și partenerilor lor, Rijeka și Galway nu au putut să-și desfășoare programele pentru Capitala Europeană a Culturii 2020 conform planului. Sper că cele două orașe vor valorifica la maximum posibilitatea de a-și prelungi anul special. Sunt convinsă că pentru următoarele Capitale Europene ale Culturii, și anume Timișoara, Elefsina și Novi Sad, perioada suplimentară de timp se va dovedi benefică, permițându-le să-și pregătească programe ambițioase”, a spus aceasta.

Adina Vălean, comisarul pentru transporturi, consider că titlul de Capitală Europeană a Culturii e mai mult decât o distincție simbolică.

„Această competiție a adus în comunitățile câștigătoare nu numai proiecte culturale unice, ci și progres economic și social. Timișoara, după Sibiu, este al doilea oraș românesc care obține acest titlu, din păcate, într-o perioadă în care mobilitatea și viața socială a cetățenilor europeni au fost grav afectate de criza provocată de coronavirus. Prelungirea perioadei în care se desfășoară programul Capitalei Europene a Culturii va oferi vizitatorilor europeni posibilitatea de a descoperi unul dintre cele mai frumoase și pline de istorie orașe românești”, a explicat Vălean.

Rijeka și Galway, nevoite să amâne sau să anuleze toate evenimentele

De la începutul crizei provocate de coronavirus, Comisia a ținut legătura cu echipele tuturor Capitalelor Europene ale Culturii pentru anii 2020-2023, pentru a înțelege mai bine impactul asupra desfășurării și pregătirii evenimentelor curente și viitoare din cadrul programului.

Capitalele Europene ale Culturii 2020 Rijeka și Galway au fost cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus și au fost nevoite să amâne sau să anuleze toate evenimentele începând din martie 2020, fără să știe când își vor putea relua programele și în ce condiții.

În practică, ele nu au putut să-și desfășoare evenimentele pentru „Capitala Europeană a Culturii” și să profite de pregătirile lor atente.

În Timișoara, Elefsina și Novi Sad, propuse inițial capitalele pentru 2021, incertitudinea creată de pandemie a afectat pregătirile aproape la toate nivelurile, de la perspectivele de finanțare la viitoarele reglementări în materie de siguranță.

În plus, restricțiile privind călătoriile au redus drastic fluxurile turistice și oportunitățile pentru parteneriate europene și internaționale.

Măsurile împotriva coronavirusului au încetinit lucrările pregătitoare exact atunci când, în condiții normale, ar fi trebuit să se accelereze.

Capitalele Europene ale Culturii pentru 2022, Kaunas (Lituania) și Esch (Luxemburg), precum și Capitala Europeană a Culturii pentru 2023, Veszprém (Ungaria), sunt mai puțin afectate, deoarece au încă timp să își adapteze programele pentru a ține seama de diferitele scenarii viitoare.

Propunerea Comisiei este înaintată Parlamentului European și Consiliului spre examinare și adoptare finală.

Inițiativa „Capitalele Europene ale Culturii” a fost lansată în 1985 și a devenit în prezent una dintre cele mai prestigioase inițiative culturale europene.