Marile state europene au pornit în cursa pentru construirea unei industrii a hidrogenului

Hidrogenul este considerat de mulţi sursa de energie a viitorului, mai ales în transport, iar guvernele care gândesc strategic se luptă de pe acum pentru un rol cât mai important în viitoarea industrie, relatează Ziarul Financiar.

Este nepoluant şi abundent, dar deocamdată scump de obţinut. Nemţii investesc masiv în el, francezii au planuri pentru a-l produce, şi chiar şi polonezii se pregătesc pentru atunci când va deveni un combustibil mainstream.

• România are una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană
• Unde se află cea mai veche clădire de gară din lume?

După dezastrul nuclear de la Fukushima, can­ce­larul Angela Merkel a decis să desfiinţeze toate cen­tra­lele nucleare din Germania. Deficitul de energie este acoperit cu gaze naturale, importate mai ales din Rusia, combustibil mai puţin poluant decât cărbunele şi care ar trebui să ajute cea mai mare ecomomie europeană în tranziţia sa care o economie verde. Însă înmulţirea ne­în­ţelegerilor dintre Moscova şi diferitele state eu­ropene face ca Berlinul să fie presat să se îndepărteze de marea putere energetică şi militară de la est.

„Cea mai mare inovaţie de la EEG încoace”

În acest context, guvernul german a adoptat în vară o strategie naţională pentru hidrogen cu planuri de a creşte capacitatea de producţie la 5 GW până în 2030 şi la 10 GW până în 2040 prin tehnologie nepoluantă. Pentru a realiza acest lucru, vor fi investite 7 miliarde de euro în afaceri noi şi cercetare, potrivit Euractiv. Când a prezentat strategia Germaniei pentru hidrogen, la Berlin, ministrul economiei Peter Altmaier a numit documentul de

28 de pagini „cea mai mare inovaţie de la EEG încoace“, făcând referire la pachetul de norme de reglementare a surselor germane de energie regenerabilă care a intrat în vigoare în 2000 – marea reformă energetică germană.

Producerea hidrogenului din surse de energie regenerabile, posibilă doar în cantităţi mici

Cu acest „salt cuantic“, Germania vrea să devină liderul mondial al tehnologiilor hidrogenului, a adăugat Altmaier. A fost prima dată când Germania şi-a stabilit obiective cantitative pentru producţia de hidrogen. Până în 2030, Germania îşi propune să aibă generatoare cu o capacitate totală de până la 5 GW, ceea ce corespunde cu producţia unei cantităţi de hidrogen de aproximativ 14 TWh. Până în 2040, capacitatea trebuie crescută la 10 GW.

Cea mai mare parte din energia necesară producţiei va fi asigurată de ferme eoliene offshore. Până în prezent, producerea hidrogenului din surse de energie regenerabile este posibilă numai în cantităţi mici, în aşa-numitele „laboratoare reale“ în care se cercetează modul în care electroliza poate fi îmbunătăţită. Reprezentanţii industriei manu­facturiere germane se arată neimpresionaţi, spunând că în prezent nu există vreun model viabil economic pentru utilizarea hidrogenului curat. Ei dau exemplul industriei oţelului, care depinde de cantităţi mari de gaze naturale – neutre pentru climă, susţin aceştia – şi pentru care utilizarea hidrogenului ca sursă de energie ar fi extrem de costisitoare. Industria oţelului este strâns legată de industria auto.

Guvernul francez şi-a prezentat stra­tegia naţională privind hidrogenul

Luna aceasta, şi guvernul francez şi-a prezentat stra­tegia naţională privind hidrogenul. Acesta prevede inves­tiţii de 7,2 miliarde de euro până în 2030 şi o capa­citate de producţie a hidrogenului de 6,5 GW până la acea dată. În acelaşi timp, va fi înfiinţat comitetul na­ţional H2 – simbolul hidrogenului molecular. În cadrul acestei strategii, ministerul mediului şi minis­terul economiei au publicat planuri comune axate pe decarbonizarea producţiei de hidrogen şi proiectarea unei industrii a hidrogenului. Documentul arată importanţa promovării dezvoltării vehiculelor cu propulsie pe hidrogen, cum ar fi camioanele, maşinile pentru gunoi, trenurile şi – pe termen lung – avioanele, scrie Mediafax.

În ceea ce priveşte distribuţia investiţiilor, 1,5 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru cons­truc­ţia instalaţiilor de electroliză, care vor fi alimentate ulterior cu energie regenerabilă.

Aproape un miliard de euro este destinat dezvoltării camioanelor grele alimentate cu hidrogen. Potrivit guvernului, obiectivul este de a crea între 50.000 şi 150.000 de locuri de muncă directe şi indirecte în Franţa în următorii zece ani.

Germania vrea să-şi închidă toate centralele nucleare până în 2022

Strategia franceză pentru dezvoltarea unei industrii a hidrogenului a fost legată financiar în parte de planul de 100 de miliarde de euro al guvernului de recuperare a economiei din criza provocată de pandemie. „Scopul acestui plan este de a ieşi din criză mai puternici, cu o economie mai competitivă şi cu emisii reduse de carbon“, a declarat ministrul economiei Bruno Le Maire, care va conduce noul Comitet naţional al hidrogenului din Franţa. Instituţia ar trebui să reunească permanent părţile interesate din industrie şi politică. Şi în Germania un nou consiliu naţional al hidrogenului va consilia politicienii, potrivit PV Magazine. Însă între strategiile celor două puteri economice europene există diferenţe majore. În timp ce Germania intenţionează să producă hidrogen din surse regenerabile, cum ar fi energie eoliană sau hidroenergie, Franţa insistă pentru început pe energia nucleară, care reprezintă în prezent 70% din mixul de energie al ţării. Le Maire s-a descris ca fiind un „avocat al nuclearului“.

Germania intenţionează să-şi închidă toate centralele nucleare până în 2022. Le Maire a spus şi că ţara sa ar fi interesată de o colaborare cu Germania în proiecte de hidrogen curat, iar …lectricitÈ de France, supergurp energetic deţinut de statul francez, nu a pierdut timpul, anunţând o investiţie de pionierat în sectorul hidrogenului din Germania. Este vorba de un parteneriat pentru construirea unei centrale de electroliză de 30 de MW care foloseşte surse regenerabile.

Până în 2050, hidrogenul verde va acoperi 24% din cererea globală de energie

Şi Comisia Europeană are o strategie pentru hidrogen, prezentată în iulie. Aceasta vizează creşterea capacităţii la 40 de GW şi generarea a 10 milioane de tone de hidrogen curat până în 2030. CE estimează că până în 2050 hidrogenul verde va acoperi 24% din cererea globală de energie. Însă până acolo, drumul este lung. În prezent, 96% din hidrogenul consumat provine din arderea combustibililor fosili, potrivit unei analize a Rocky Mountain Institute.

Cea mai mare economie est-europeană

În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, PKN Orlen, companie de petrol şi gaze naturale controlată de stat, a anunţat recent construcţia unui centru de producţie a hidrogenului cu o capacitate de 600 kg / h în Wloclawek. Investi?ia va fi acoperită prin emiterea de obligaţiuni verzi pe piaţa europeană de capital. De asemenea, în cadrul unei reforme mai ample a sectorului energetic, guvernul de la Varşovia se consultă cu Agenţia de Energie Atomică a Japoniei pentru construirea unui reactor de cercetare de temperaturi înalte răcit cu gaz. Reactorul este considerat ca fiind parte a soluţiei pentru producerea de hidrogen. „Vedem că hidrogenul poate fi produs şi cu ajutorul energiei nucleare şi vedem că economia hidrogenului poate juca un rol important în următorii ani, mai ales aici în UE, şi lucrăm cot la cot cu alte state europene şi cu Comisia Europeană pentru construirea unui sector al hidrogenului cu industrie şi parteneri în Polonia“, se arată într-un comunicat al ministerului climei din Polonia. Hidrogenul curat, în al cărui proces de producţie nu se eliberează carbon în atmosferă, este obţinut prin electroliza apei cu ajutorul energiei regenerabile sau nucleare. Pentru producerea unei cantităţi de 14 TWh de hidrogen ar fi nevoie de aproximativ 20 TWh de electricitate verde.