De ce numeroase ţări testează perioade mai scurte de carantină

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Tot mai multe ţări au început să reducă perioada de autoizolare a persoanelor expuse la coronavirus, pentru a stimula conformarea mai mare faţă de această regulă, informează publicaţia The Wall Street Journal.

Raţionamentul autorităţilor este că reducerea duratelor de carantină ar putea contribui la gestionarea pandemiei prin încurajarea unui grad mai mare de conformare.

Unii experţi în boli infecţioase şi în sănătatea publică susţin în mod prudent ideea, considerând că, deşi datele sunt incerte, schimbările de acest tip ar putea avea sens, mai ales în situaţiile în care gradul de saturaţie sau inabilitatea de respectare a restricţiilor complică eforturile de contracare a creşterii din nou a infecţiilor.

Cazurile de contagiere din Europa s-au intensificat rapid după o perioadă mai uşoară în timpul verii, iar Statele Unite au avut recent un nou record zilnic de infecţii, peste 80.000.

OMS avertizează că este un risc

Totuşi, alţi specialişti, inclusiv de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), afirmă că este un risc care poate avea efecte, cel mai probabil de genul scăpării de sub control a unor cazuri suplimentare de infectare. Iar lipsa cunoştinţelor ştiinţifice despre modul exact în care se comportă virusul îngreunează aflarea celei mai bune durate sau strategii.

„Apare un raport al riscurilor, întrucât unele cazuri riscă să scape, dar mult mai mulţi oameni pot fi îndemnaţi să adere la cerinţele de carantină astfel încât câştigurile vor depăşi cu mult persoanele contagioase scăpate”, afirmă Mark Plescia, directorul medical al Asociaţiei Oficialilor Statali şi Locali din domeniul Sănătăţii, o organizaţie ce reprezintă departamentele de sănătate din SUA, potrivit Mediafax.

În septembrie, Franţa a redus de la 14 la şapte zile durata de carantină a persoanelor care au intrat în contact cu un caz confirmat de infectare. Autoritatea de sănătate publică din Franţa a concluzionat că cetăţenii erau reticenţi să stea în case două săptămâni, argumentând că riscul de contagiere se diminuează pe măsură ce trece timpul.

În mod similar, Belgia a scurtat durata de carantină de la 14 zile la şapte zile, de la 1 octombrie, argumentând că gradul de conformare era redus, dar pe 19 octombrie, în contextul unei creşteri a contagierilor, a fixat o durată de zece zile. În septembrie, Spania a redus perioada de autoizolare după contactul cu o persoană infectată de la 14 zile la zece zile.

În Germania, oficialii din domeniul sănătăţii publice au anunţat că perioada de carantină poate fi redusă de la 14 zile la zece zile începând din 8 noiembrie, deşi fiecare land va decide dacă aplică recomandarea. Marea Britanie analizează posibilitatea reducerii carantinei, dar deocamdată rămâne de 14 zile, a declarat Brandon Lewis, un membru al Biroului premierului Boris Johnson.

În Statele Unite, Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Epidemiilor analizează modalităţi de reducere a perioadei de carantină pentru elevii care au avut contacte cu persoane infectate, în efortul de accelerare a revenirii la şcoală, deşi regula de două săptămâni nu s-a schimbat. Pentru adulţi, recomandarea de autoizolare este tot de două săptămâni.

Reglementări variate pentru cei care se întorc din străinătate

Regulile pentru persoanele care se întorc din călătorii în străinătate sunt şi mai variate. Franţa, Belgia şi Germania impun aceeaşi durată de carantină ca în cazul persoanelor intrate în autoizolare după un posibil contact contagios, în timp ce Spania nu impune restricţii la sosirile internaţionale. Unele ţări, inclusiv Africa de Sud, permit evitarea carantinei dacă este prezentat rezultat negativ la un test Covid-19. Japonia prevede carantină de 14 zile pentru cei care vin din străinătate, cu excepţii pentru unele ţări. Marea Britanie aplică un sistem similar.

Reglementările intră în contradicţie cu recomandările emise de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Epidemiilor.

Unii oameni de ştiinţă şi oficiali din domeniul sănătăţii publice cred că asumarea riscurilor suplimentare ar putea să merite. Raţionamentul este că prin reducerea duratei carantinei este probabil ca mai mulţi oameni să respecte regula. Acest lucru ar putea avea un efect mai mare de oprire a contagierii dacă perioadele mai lungi de carantină sunt încălcate frecvent, chiar ţinând cont de riscul că unii oameni care încheie prematur carantina încă ar putea fi contagioşi.

Numeroase studii sugerează că durata medie de a dezvolta simptome după expunerea la SARS-CoV-2 este de circa cinci zile. Însă un studiu, realizat de specialistul epidemiolog Justin Lesser şi de colegii de la Facultatea de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, arată că 97,5% dintre persoane dezvoltă simptome după 11,5 zile.

„Limita noastră maximă de 14 zile încă este valabilă, pe baza datelor pe care le avem”, afirmă Maria Van Kerkhove, director tehnic privind Covid-19 la Organizaţia Mondială a Sănătăţii.