Ce ne face fericiți? Un studiu susține că moștenirea genetică

Nivelul de fericire pe care îl experimentăm ar putea fi determinat și de anumite gene pe care le-am moștenit de la părinții noștri.

Oamenii de știință spun că gradul de fericire pe care îl experimentăm este legat de structura noastră genetică. Cu toate acestea, este aproape imposibil ne schimbăm genele pentru a ne asigura că o să avem parte de mai multă satisfacție în viața noastră.

• Ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți?
• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile

În primul studiu realizat care tratează această legătură între genetică și fericire, Meike Bartels de la Universitatea Vrije din Olanda și o comunitate de cercetători au examinat aproximativ 300.000 de persoane. Au fost analizat mai multe mostre ADN și chestionare care măsurau bunăstarea resimțită de participanți. Cercetarea a descoperit asocieri între gene și emoții, examinând genomii individuali, notează The Science Times.

Legătura dintre genom și sănătatea mintală

Au existat trei variante ereditare asociate cu plăcerea, două responsabile de variațiile simptomelor depresive și unsprezece gene ale genomului uman care pot explica diferite grade de acțiuni nevrotice. Au existat două puncte în ceea ce privește genomul uman atunci când au fost efectuate cercetările, pe care Bartels le-a susținut că ar putea fi legate de satisfacția umană. Dr. Bartels a anunțat că cercetătorii au descoperit acum 20 de regiuni de satisfacție legate de genom, pe măsură ce mărimea eșantionului a crescut.

Cercetătorii au adăugat însă că, în timp ce genele sunt conectate la rata fericirii, influențele externe ale mediului vor avea un impact direct asupra modului în care anumite gene se manifestă.

„Scopul meu principal este să înțeleg mai bine rolul pe care îl joacă mediul. Credem că știm multe despre mediu, dar nu știm. Majoritatea factorilor de mediu sunt influențați genetic”, adaugă Bartels.

Fericirea și editarea genetică

Stabilirea poziției genelor individuale ridică îngrijorări cu privire la potențialul de a modifica structura genetică. Dacă am ști ce să modificăm pentru a face oamenii fericiți, de ce nu s-ar asigura cineva că viitoarele generații vor avea respectivele gene?

Cercetătorii subliniază faptul că nu înseamnă că suntem sortiți să fim nefericiți dacă nu ne-am născut cu genele potrivite. Un studiu separat afirmă că genele noastre reprezintă aproximativ 40% din potențialul de a fi fericiți.

Unii oameni de știință sugerează că un mijloc de a atinge o stare fericită este să renunțăm la perfecționism, care valorizează finalitatea ca formă de atingere a fericirii. De asemenea, cercetătorii ne oferă și câteva practici care ar putea să ne ajute să ne simțim mai bine:

Exercițiile fizice. Acestea nu sunt doar bune pentru sănătate, ci joacă un rol semnificativ în ceea ce privește îmbunătățirea stării noastre mintale, notează Zinn. Mișcarea ajută la producerea dopaminei, un neurotransmițător produs responsabil pentru starea de bine. Recomandările actuale prescriu un exercițiu fizic moderat de 150 de minute pe săptămână, care poate fi împărțit în reprize de 30 de minute de-a lungul a cinci zile pe săptămână.

Voluntariatul. Conform studiilor, a face lucruri pentru altcineva ne poate ajuta să ne simțim bine și asta deoarece creierul nostru eliberează dopaminaă atunci când facem asta sau chiar și atunci când vedem un astfel de gest.

O dietă echilibrată. O astfel de dietă ne poate influența enorm încrederea în sine, bunăstarea și satisfacția pe care le resimțim. Un studiu din 2012 a arătat că o dietă pe bază de plante poate fi asociată cu o creștere a nivelului de satisfacție raportat.

Plimbările în natură. Dr. Zinn este de părere că timpul petrecut în natură poate reduce riscul de depresie și ne poate ajuta chiar să atingem o stare de echilibru.

 Citește și:

„Fericirea” a jucat un rol crucial în evoluția dimensiunii creierului uman

Suicidul, nefericirea, obezitatea, foarte des întâlnite la copiii din țările bogate

Oamenii îşi exprimă fericirea în 17 moduri diferite

Studiu Oxford: Reţelele de socializare online nu afectează semnificativ fericirea copiilor