Nivel crescut de radon în școlile și grădinițele din România, detectat de cercetători de la UBB

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii UBB atrag atenția că, după reabilitarea termică a clădirilor în care își desfășoară activitatea majoritatea instituțiilor publice, școli și grădinițe, care au deja un nivel crescut de radon, concentrația acestuia va crește și mai mult, depășind cu mult limita maximă admisă.

În opinia cercetătorilor de la UBB, creșterea concentrației de radon pune în pericol sănătatea copiilor și a angajaților care își petrec zilnic în aceste clădiri între 8-10 ore. Radonul este cel mai nociv poluant natural din mediul interior, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

• Cum ne afectează statul pe scaun ore în șir, chiar dacă facem sport regulat?
• De ce un accident de mașină este mai periculos pentru femei decât pentru bărbați?

Conform unui comunicat al UBB Cluj, universitatea este singura instituție din România care a făcut măsurători ale radonului și care are rezultate științifice solide în domeniu, bazate pe o experiență de peste 30 de ani de cercetare și recunoscute de către CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare).

„Cercetătorii UBB au tras un semnal de alarmă asupra riscului crescut în România în clădirille publice în care își desfășoară activitatea majoritatea școlilor și a grădinițelor și au înaintat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor o serie de adrese cu scopul de a cuprinde în Ghidul de finanțare privind reabilitarea termică a clădirilor normele cu privire la reducerea concentrației de radon, însă fără succes. În 20% din școlile investigate din România dintr-un eşantion de peste 400 de clădiri concentraţia de radon a depăşit valoarea limită”, se arată în comunicat.

Potrivit acestuia, ghidul de finanțare al Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ nu cuprinde nicio prevedere cu privire la protecția pentru reducerea expunerii la gazul radioactiv radon a copiilor din școlile și grădinițele din clădirile reabilitate, renovate prin programul finanțat de stat.

„Forma finală şi publică a Ghidului nu cuprinde aceste măsuri, deși ele sunt obligatorii prin legislație. DIRECTIVA CE 2013/59/Euratom prevede că Planul naţional de acţiune la radon pentru fiecare ţară europeană trebuie să fie corelat cu Programele de eficienţă energetică şi de calitate a aerului interior”, se mai arată în comunicatul UBB.

Radonul este un gaz cancerigen

Specialiștii UBB din cadrul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) studiază constant efectele radonului asupra sănătății. Radonul este un gaz cancerigen, căruia i se atribuie aproximativ 15% din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar identificate în Europa. La nivel mondial, este considerat a fi a doua cauză principală a cancerului pulmonar după fumat.

„Expunerea prelungită la niveluri care depășesc 100 Bq/m3 este tratată ca o problemă serioasă de mediu şi de sănătate publică. Uniunea Europeană a stipulat în DIRECTIVA CE 2013/59/Euratom obligația ca statele membre să monitorizeze și să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale și antropice. România are în implementare, încă din 2018, un Plan Național de Radon care vine în întâmpinarea acestei directive, prin care măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri cu școli, grădinițe şi creşe, spitale şi în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat, precum şi aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de radon sunt obligatorii. Legislaţia din România prevede că nivelul de referinţă de la care se impune aplicarea remedierii pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3, iar o astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 ţigări/zi”, au mai transmis specialiștii universității clujene.