Psihiatru, despre efectele COVID-19: Ai grijă de mintea ta, poți s-o pierzi şi să nu ştii de ce

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

COVID-19 declanşează boli neurologice sau psihice la circa o treime din persoanele care au trecut prin infecţia cu noul coronavirus, arată medicul psihiatru Gabriel Diaconu.

Specialistul punctează că şi cei care au făcut o formă uşoară a bolii, sunt afectaţi: „au început să aibă probleme cognitive (concentrare, memorare, orientare în timp/spaţiu), stări de anxietate severă, insomnie, la limită psihoză cu delir (mai puţin halucinaţii).”

• Cum ne afectează statul pe scaun ore în șir, chiar dacă facem sport regulat?
• De ce un accident de mașină este mai periculos pentru femei decât pentru bărbați?

COVID-19 afectează şi sănătatea mintală, chiar dacă a trecut mult timp de la trecerea prin boală. Psihiatrul face referire la un studiu apărut recent, în care boli neurologice sau psihice „au fost constatate la persoane care făcuseră forme medii, sau grave, de infecţie, adică au avut şi simptome ”de răceală”, dar şi pneumonie şi tulburări ale coagulării, cu inflamaţie sistemică”.

Dar au fost şi situaţii unde persoanele avuseseră forme uşoare, cu minimă afectare, dar au rămas cu probleme cognitive, mai arată expertul, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

„Toate acestea, ca practician, le-am putut vedea în practică,la cabinet, de când a început pandemia. Nu cred să fie psihiatru, în România, să nu fi văzut cel puţin un caz unde, la o persoană fără istoric sugestiv de risc sau vulnerabilitate la boală psihică, după COVID să dezvolte probleme ca cele de mai sus”, spune Diaconu.

Îngrijirea sănătăţii mintale la români, „trecută cu vederea”

În plus, acesta pune degetul pe o bubă veche dar sângerândă: îngrijirea sănătăţii mintale la români şi cum este „trecută cu vederea”.

„Când vine vorba de grija pentru sănătatea propriei minţi, n-am niciun dubiu că oamenii şi-o ignoră. Mulţi nici nu ştiu că au (minte). Alţii nu ştiu unde s-o plaseze, în corp (dar unde nu-i cap, vai de picioare). Mai sunt unii care au minime noţiuni despre psihic, şi care sunt funcţiile lui, dar n-au vreo intenţie să şi le interogheze. Chiar şi dintre cei mai spălaţi ori educaţi întreţin mituri, credinţe iraţionale despre psihologie (sau ”fiziologia minţii”) respectiv psihiatrie (sau ”patologia” medicală a ei)”, mai punctează medicul.

Totodată, Diaconu arată pericolul dezinformării, al ştirilor false şi al „fricii” de vaccinare.

„Am văzut oameni tineri care a ajuns să fie nevoie să ia medicamente pentru stările lor. Şi, da, am văzut şi oameni care nu trecuseră prin infecţie dar, din pricina stress-ului de mediu, şi a barajului de artilerie informaţională (de o parte şi de alta) în cele din urmă au sucombat. Fără să mai ştie pe cine să creadă, încotro să o ia, prinşi în capcana unor concepte pe care nu le pot desprinde şi asimila, frica i-a copleşit, teroarea de-a nu muri pe un pat de spital sau să rămână cu sechele i-a împins spre o stare extremă de negare. I-a făcut să refuze gesturi minime de prevenţie, să afişeze bravadă şi să intre ca într-o cochilie mentală, de unde să refuze orice are de-a face cu COVID. Fenomenul e cu atât mai apăsător cu cât, de partea întunecată a lumii, dezinformarea nu se petrece haotic, ci organizat. Există o maliţie predilectă care conduce în luptă, în haos pe toţi aceia care continuă să susţină ba că nu e virus, cât cacialma, ba că nu e pastilă, e otravă, ba că nu e vaccin, e mijloc de control în masă. Astfel ajung unii să moară cu zile în casă la ei, căci nu cheamă ambulanţa. Astfel ajung copiii să se roage de părinţi să se vaccineze dar părinţii spun nu. Şi astfel ajung oameni să facă accidente vasculare, infarcte, alte manifestări neurologice de focar (inclusiv epilepsii) când lucrurile iau o turnură urâtă”, mai scrie psihiatrul.

La final, acesta continuă cu o pledoarie pentru vaccinare, ca soluţie de protecţie a propriei persoane şi a societăţii, potrivit Mediafax.

„Dacă militez pentru vaccin este nu doar în ce priveşte reperele epidemiei/ pandemiei la nivel de număr de cazuri/ internări/ decese, cât pentru efectul preventiv al acestui act simplu pe care îl poţi face când vine vorba de urmări cronice ale bolii COVID, unele care îţi pot afecta nervii, şi mintea”, conchide Diaconu.