Bruxismul, boala scrâșnitului din dinți, are remediu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Scrâşnitul dinţilor în timpul somnului, iar în unele cazuri chiar şi în timpul zilei, se numeşte bruxism, un fenomen răspândit în lume, dar despre care se vorbeşte puţin. Daunele produse de această boală pot fi limitate folosind gutiera dentară, un fel de proteză care îţi protejează dinţii.

Problemele pe care bruxismul le poate provoca dinţilor, smalţului, întregii danturi, pot fi importante, mergând până la ruperea dintelui în sine, în cazuri destul de rare.

„În cele mai multe cazuri, este un simptom al suferinţei psihologice”, subliniază Luca Angelo Augusto Francetti, profesor de Boli Odontostomatologice la Universitatea din Milano şi director al Clinicii de Stomatologie Galeazzi din Milano, citează Mediafax.

„Bruxismul este o atitudine parafuncţională (parafuncţională pentru că nu vizează mestecatul) care duce la frecarea, strângerea sau scrâşnirea dinţilor. Aceasta se întâmplă printr-o contracţie involuntară a muşchilor masticatori, fără ca pacientul să-l observe”, explică specialistul.

În ceea ce priveşte bruxismul de zi, pacientului îi este mai uşor să îl observe şi, de asemenea, să îl evite, fiind atent când apare şi limitându-l. În cazul bruxismului nocturn, diagnosticul este puţin mai greu.

Cine se culcă lângă cineva, are posibilitatea să afle că suferă de boală pentru că partenerul ar putea reclama problema. Cei care dorm singur pot afla asta doar dacă medicul dentist va observa semnele uzurii dentare.

Un alt simptom care poate indica o situatie de bruxism este dacă pacientul se trezeşte simţind tensiune în muşchii masticatori sau contracţie la nivelul articulaţiilor. Cu siguranţă, istoricul medical, combinat cu examenul stomatologic, este foarte important.

„Există o cantitate substanţială de date cu dovezi moderate că factorii psiho-sociali pot avea o influenţă asupra bruxismului de noapte şi de zi: stres, anxietate, stare de spirit. La aceste cauze se adaugă abuzul de cofeină, alcool, droguri şi fumatul. Cauzele legate de malocluzie sau de o nealiniere a arcadelor dentare sunt mai puţin frecvente”, afirmă profesorul Francetti.

Obiectul care remediază problema se numeşte gutieră dentară, care este un fel de proteză.

„Având în vedere că este adesea o cauză psihologică, medicul stomatolog poate îndrepta pacientul spre căi care îi atenuează stresul zilnic. Pe lângă aceasta, se poate construi o proteză, un dispozitiv detaşabil în formă de potcoavă care se foloseşte într-un singur arc, de obicei cel inferior. Aceste dispozitive, de obicei rigide pentru că sunt mai stabile decât cele mobile, permit pacientului să simtă contactul de şlefuire şi să protejeze dinţii de uzura astfel produsă. În cazuri avansate, când dinţii sunt deja deosebit de deterioraţi, se poate interveni şi cu coroane protectoare. Din fericire, însă, acestea sunt cazuri mai puţin frecvente. Prin urmare, este important să interceptăm şi să diagnosticăm precoce aceste situaţii, pentru a stabili o cale terapeutică, ca să evităm deteriorarea mare a dinţilor. În plus, în cazul bruxismului de zi este foarte utilă conştientizarea pacientului, astfel încât poate să poată acorda o atenţie deosebită şi să evite şlefuirea”, spune profesorul.