De ce sunt medicamentele „o ameninţare globală la adresa sănătăţii umane şi a mediului”

Medicamentele au poluat râurile din întreaga lume şi reprezintă „o ameninţare globală la adresa sănătăţii umane şi a mediului”, potrivit celui mai cuprinzător studiu realizat până în prezent.

Produsele farmaceutice şi alţi compuşi biologici activi folosiţi de oameni dăunează faunei sălbatice.

• Ce facem cu banii primiți la nuntă: trebuie sau nu declarați la ANAF?
• Trump este singurul care îl poate obliga pe Putin să facă pace, transmite șeful NATO

Oamenii de ştiinţă au măsurat concentraţia a 61 de ingrediente farmaceutice active (API) în peste 1.000 de locuri de-a lungul a 258 de râuri şi în 104 ţări, acoperind toate continentele. Doar două locuri au fost nepoluate, Islanda şi un sat din Venezuela, unde populaţia indigenă nu foloseşte medicamente moderne, potrivit The Guardian.

Cele mai frecvent detectate API-uri au fost un medicament antiepileptic, carbamazepina, care este greu de descompus, metforminul, un medicament pentru diabet, şi cafeina. Toate trei au fost găsite în cel puţin jumătate din situri.Antibioticele au fost găsite la niveluri periculoase în unul din cinci situri şi multe situri aveau, de asemenea, cel puţin un API la niveluri considerate dăunătoare pentru fauna sălbatică, cu efecte precum feminizarea peştilor.

„Rezistenţa antimicrobiană este cea mai mare ameninţare pentru omenire”

API-urile ajung în râuri după ce sunt consumate de oameni şi de animale şi apoi excretate în sistemul de canalizare sau direct în mediu, deşi unele se pot scurge şi din fabricile farmaceutice.

Printre punctele fierbinţi se numără Lahore din Pakistan, La Paz din Bolivia şi Addis Abeba din Etiopia. Madrid, în Spania, s-a aflat în primele 10% dintre locurile cu cele mai mari concentraţii cumulative, iar Glasgow, în Marea Britanie, şi Dallas, în SUA, s-au situat în primele 20%.

„Organizaţia Mondială a Sănătăţii, ONU şi alte organizaţii spun că rezistenţa antimicrobiană este cea mai mare ameninţare pentru omenire – este următoarea pandemie”, a declarat John Wilkinson, de la Universitatea din York, în Marea Britanie, şi care a condus studiul, la care au participat 127 de cercetători din 86 de instituţii. „În 19% din toate siturile pe care le-am monitorizat, concentraţiile de antibiotice au depăşit nivelurile la care ne-am aştepta să încurajeze bacteriile să dezvolte rezistenţă”.

„Poluarea farmaceutică reprezintă o ameninţare globală”

Cercetările publicate în ianuarie au estimat că 5 milioane de persoane au murit în 2019 din cauza unor infecţii bacteriene rezistente la antibiotice. Regiunile care au suferit cel mai mare impact din cauza rezistenţei la antibiotice în acel studiu se aliniază îndeaproape cu cele din studiul cu cea mai gravă poluare cu medicamente, ceea ce sugerează că contaminarea râurilor ar putea juca un rol în stimularea rezistenţei. Un sit din Bangladesh avea niveluri de metronidazol, un antibiotic, de peste 300 de ori mai mari decât ţinta sigură, posibil din cauza scurgerilor din industria farmaceutică.

Studiul, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, este de departe cel mai mare de până acum şi prezintă impactul asupra poluării râurilor a 470 de milioane de oameni. Cercetătorii au concluzionat: „Poluarea farmaceutică reprezintă o ameninţare globală la adresa mediului şi a sănătăţii umane”.

Anterior, aproape toate măsurătorile fuseseră efectuate în Europa de Vest şi în America de Nord, dar cele mai recente cercetări au arătat că poluarea API este adesea mult mai mare în alte părţi. Lucrarea a inclus 36 de ţări în care API au fost măsurate pentru prima dată, în special în Africa şi America de Sud.

Printre medicamentele detectate pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii, s-au numărat antidepresivele citalopram şi venlafaxină, antihistaminicele cetirizină şi fexofenadină, antibioticul trimetoprim şi lidocaina, un anestezic. Râul Kai Tak din Hong Kong a avut 34 de API-uri diferite într-un singur loc, cel mai mare număr înregistrat.

Țările cu cele mai mari concentraţii de medicamente

„Riscurile ecologice ar putea fi mult mai mari decât cele prevăzute pentru API-uri individuale din cauza interacţiunilor toxicologice ale acestor amestecuri”, au declarat cercetătorii. Există mai mult de 2.500 de produse farmaceutice în uz, dar tehnologia actuală permite analiza a doar 50-100 de produse dintr-o singură probă, astfel încât cercetătorii s-au concentrat pe cele mai frecvent utilizate.

Cele mai mari concentraţii de medicamente au fost găsite în ţările cu venituri mici şi medii, inclusiv în India şi Nigeria. Cercetătorii cred că acest lucru se poate datora faptului că oamenii din aceste naţiuni au venituri suficiente pentru a cumpăra produse farmaceutice, dar trăiesc în locuri fără sisteme de canalizare bune, care pot elimina medicamentele, dar care sunt costisitoare.

Oamenii de ştiinţă speră că cercetarea va ajuta la concentrarea eforturilor de curăţare asupra produselor farmaceutice şi a regiunilor cu cel mai mare risc. „Ştim că o bună conectivitate a canalizării şi o bună tratare a apelor uzate este cheia pentru a minimiza, deşi nu neapărat pentru a elimina, concentraţiile de produse farmaceutice”, a declarat Wilkinson. „Cu toate acestea, acest lucru este extrem de costisitor, deoarece este implicată o mulţime de infrastructură”.

„Produsele farmaceutice sunt aproape omniprezente în râurile din întreaga lume”

Utilizarea mai atentă a medicamentelor este o altă modalitate de a reduce poluarea, a spus el, în special a antibioticelor, care sunt disponibile la preţuri mici în multe ţări fără prescripţie medicală şi care sunt luate pe scară largă în mod inutil, de exemplu pentru a trata răcelile.

„Produsele farmaceutice sunt aproape omniprezente în râurile din întreaga lume”, a declarat profesorul Joakim Larsson, de la Universitatea din Göteborg, Suedia, care nu a făcut parte din echipa de studiu. „Studiul arată că un set destul de mare de produse farmaceutice depăşesc „nivelurile de siguranţă” şi, adesea, într-un număr foarte mare de situri. Bacteriile nu respectă graniţele naţionale, astfel încât, dacă o nouă bacterie rezistentă se dezvoltă într-o parte a planetei noastre, aceasta devine în curând un risc pentru toată lumea”.

Cercetătorii încearcă să extindă numărul de ţări acoperite, deoarece pandemia Covid-19 le-a întrerupt studiile. De asemenea, ei măresc numărul de medicamente măsurate şi speră să evalueze nivelurile din râuri pe tot parcursul anului, pentru a examina tendinţele sezoniere.