Țările din întreaga lume se confruntă cu un risc de recesiune din cauza războiului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ţările din întreaga lume se confruntă cu un risc de recesiune adus de războiul din Ucraina, spune Banca Mondială.

Războiul purtat de Rusia în Ucraina nu numai că a cauzat o catastrofă umanitară, cu mii de civili ucişi şi alte milioane de persoane strămutate, ci a dus şi la o încetinire profundă a economiei din regiune şi la o serie de efecte negative care s-au răspândit la nivel mondial, conform raportului „Perspective econo­mice globale“, publicat de Banca Mondială.

• Averile celor mai bogați oameni din lume au ajuns la un nivel record
• WhatsApp pregătește o schimbare majoră pentru utilizatorii Android

Aceste efecte negative care se răspândesc în economiile de la nivel mondial amplifică problemele care au apărut din cauza pandemiei, cum ar fi blocajele în lanţurile internaţionale de aprovizionare şi creşterile semnificative ale preţului multor mărfuri.

„La puţin peste doi ani după ce COVID-19 a provocat cea mai profundă recesiune globală de după al Doilea Război Mondial, economia mondială este din nou în pericol. De data aceasta se confruntă cu o inflaţie ridicată şi o creştere lentă în acelaşi timp. Chiar dacă o recesiune globală este evitată, inflaţia mare ar putea persista timp de câţiva ani. Pe fondul războiului din Ucraina, al inflaţiei în creştere şi al ratelor dobânzilor în creştere, creşterea economică mondială este de aşteptat să scadă în 2022. Acum este posibil să avem câţiva ani de inflaţie peste medie şi de creştere econo­mică sub medie, cu consecinţe potenţial destabilizatoare pentru econo­mi­ile cu venituri mici şi medii“, afirmă David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale.

Războiul amplifică problemele care au apărut din cauza pandemiei

După mai bine de doi ani de pandemie, efectele invadării Ucrainei de către Rusia vor duce la încetinirea creşterii economice de la nivel mondial. Astfel, economia mondială ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, faţă de un avans de 4,1% previzionat în ianuarie 2022, conform Băncii Mondiale. „Creşterea preţurilor la energie şi alimente, împreună cu perturbările lanţurilor de aprovizionare şi comerciale declanşate de războiul din Ucraina şi adaptarea necesară ratelor dobânzilor care este în curs de desfăşurare reprezintă cele mai importante motive ale scăderii prognozei de creştere economică“, explică preşedintele Băncii Mondiale.

Războiul din Ucraina duce la preţuri ridicate la mărfuri, contribuie la întreruperi în lanţurile de aprovizionare, sporeşte inse­curitatea alimentară, sărăcia, exacerbarea inflaţiei, contribuie la înăsprirea condiţiilor financiare, accentuează vulnerabilitatea financiară şi sporeşte incertitudinea politicilor publice, conform raportului citat.

„Prosperitatea pe termen lung va depinde de revenirea la o creştere mai rapidă şi de un mediu politic mai stabil. Există motive întemeiate să ne aşteptăm că, odată cu încetarea războiului din Ucraina, vor fi eforturi care vor veni inclusiv din partea Grupului Băncii Mondiale pentru a reconstrui economia ucraineană şi a relansa creşterea economică mondială. Între timp, factorii de decizie de pretutindeni trebuie să lupte împotriva celorlalte crize care sunt în dezvoltare în lume: catastrofa preţurilor mai mari la alimente şi energie, ameninţarea inflaţiei mari prelungite, creşterea inegalităţii şi a instabilităţii, schimbările climatice şi surplusul de datorii în creştere“, a spus David Malpass.

Economia mondială este din nou în pericol

În acest timp, Ucraina se confruntă cu o provocare cu consecinţe grave în toată lumea: 20 de milioane de tone de cereale sunt blocate în porturile sale.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de grâu, porumb, orz şi ulei de floarea-soarelui din lume, produse alimentare care sunt esenţiale pentru multe ţări în curs de dezvoltare.

Înainte ca războiul să izbucnească, Ucraina putea exporta până la 6 milioane de tone de cereale pe lună, dintre care majoritatea erau expediate din portul din Odesa.

Dar accesul la Marea Neagră este acum complet restricţionat de prezenţa marinei ruse, blocând efectiv principala rută comercială a Ucrainei.

Exporturile din ţară au scăzut dramatic, în timp ce capacităţile sale de stocare sunt la limită. Pierderea bruscă a produselor din Ucraina a dus preţurile alimentelor la niveluri record, punând o presiune financiară enormă pe ţările cu venituri mici.

„Războiul ameninţă să arunce zeci de mili­oane de oameni în insecuritate alimen­tară, urmată de malnutriţie şi foamete în masă , într-o criză care ar putea dura ani de zile“, a spus secretarul general al Naţiunilor Unite António Guterres, citat de Euronews.

„Războiul ameninţă să arunce zeci de mili­oane de oameni în insecuritate alimen­tară“

Armata Rusiei a pus mâna pe o mare parte a coastei de sud a Ucrainei, iar navele sa­le de război controlează accesul în por­turile ţării la Marea Neagră. Moscova a dat vina pe Ucraina şi pe Occident pentru per­tur­­barea exporturilor de cereale ucrainene.

„Dacă cineva vrea să rezolve problema exportului de cereale ucrainene, cea mai uşoară cale este prin Belarus. Nimeni nu vă opreşte. Dar pentru acest lucru trebuie să ridicaţi sancţiunile din Belarus“, a spus preşedintele rus Vladimir Putin, citat de Reuters.

Indicele preţurilor la alimente al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), un instrument de măsurare a preţurilor celor mai comercializate produse alimentare de bază, a scăzut în mai pentru a doua lună consecutivă după ce a atins un record în martie, a anunţat agenţia ONU, scrie Mediafax.

Luca Russo, analistul principal al FAO pentru crizele alimentare, a declarat pentru Al Jazeera că riscul unei crize alimentare severe este resimţit în special în ţările în curs de dezvoltare.