Marele Lac Sărat din Utah seacă, un potențial dezastru ecologic și economic

Marele Lac Sărat din Utah a scăzut luna aceasta la cel mai scăzut nivel înregistrat în iulie, pe fondul unei secete de două decenii, în timp ce cercetătorii și politicienii indică amenințări grave la adresa faunei sălbatice și a oamenilor, scrie Reuters.

Metropola din apropiere, Salt Lake City, este deja supusă unor furtuni de praf care, conform experților, s-ar putea înrăutăți.

• Uniunea Europeană vrea să scape de „dependența digitală” de SUA
• Prognoza meteo actualizată: Cum va fi vremea în februarie?

„Pentru a salva Marele Lac Sărat, astfel încât să nu devenim Dust Lake City, trebuie să facem o alegere conștientă că lacul este valoros și că lacul are nevoie de apă”, a declarat cercetătorul în domeniul atmosferei Kevin Perry, care a traversat pe bicicletă albia uscată a lacului din 2016 pentru a-i studia compoziția.

De ani de zile, apa care altfel ar fi ajuns în lac a fost deviată pentru consumul uman, industrie și agricultură, un factor ccare s-a combinat cu seceta în curs de desfășurare, exacerbată de schimbările climatice, scrie Mediafax.

Se așteaptă ca apa să scadă în continuare până în toamnă sau la începutul iernii

Lacul conține puțin mai mult de un sfert din volumul de apă din prezent față de cel pe care îl avea la punctul său maxim din 1987, a precizat U.S. Geological Survey.

Straturile de pământ care înainte erau sub apă s-au transformat în nori de praf îmbibat cu calciu, sulf și arsenic, un element natural ce poate produce cancer și defecte congenitale. Fundul expus al lacului este, de asemenea, contaminat cu reziduuri provenite din mineritul cuprului și argintului.

„Acel praf respirat pe o perioadă îndelungată de timp, zeci de ani sau mai mult, poate duce la creșterea diferitelor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul pulmonar, cancerul de vezică urinară, boli cardiovasculare, diabet și altele”, a declarat Perry, de la Universitatea din Utah din Salt Lake City, pentru Reuters.

Afacerile generate de lac au o valoare estimată de oficiali de până la 2 miliarde de dolari anual.