Cât câștigă anual platformele de dezinformare? Sunt finanțate de mari companii multinaționale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Platformele de dezinformare câștigă, anual, 2.6 miliarde de dolari din campanii publicitare finanțate de cele mai importante companii multinaționale, potrivit estimărilor NewsGuard.

Dragoș Stanca, președinte BRAT, afirmă că giganții din industria tehnologiei informației au democratizat atât producția de conținut, cât și posibilitatea de monetizare a acestuia prin publicitate. Însă, din cauza respectivului model de business, cea mai importantă nevoie comercială a devenit cantitatea conținutului consumat, și, prin urmare, calitatea acestuia a scăzut progresiv.

„Cu cât produci mai multă audiență cu atât faci mai mulți bani. În web2.0, undeva pe parcurs, adevărul a devenit neproductiv din punct de vedere comercial. Și atunci au apărut fake-news, clickbait și alte metode prin care suntem, cumva, ținuți captivi să consumăm cât mai mult conținut, să producem cât mai multe afișări, ca acestea să fie vândute cât mai ieftin și să ajungă la cât mai mulți clienți care să plătească astfel de campanii publicitare. Deci, cumva, principiile fundamentale ale relației dintre public, jurnaliști, comercial și editorial s-au fracturat total,” a afirmat Dragoș Stanca în cadrul conferinței The Stakeborg Talks, moderată de Vlad Mercori.

Cum pot recâștiga creatorii de conținut încrederea publicului?

Potrivit președintelui BRAT, în web2.0, algoritmii platformelor de social media sunt setați să ne ofere preponderent spre consum conținut care ne place, determinându-ne astfel să petrecem cât mai mult timp conectați și, implicit, să consumăm cât mai multe spoturi publicitare și alte tipuri de conținut comercial.

„Acest lucru ne duce într-o direcție nebună în care nu mai avem răbdare unii cu alții, nu mai știm să deosebim dezinformarea de informație legitimă, credem că toți jurnaliștii sunt corupți și că nimeni nu mai face conținut cu bună credință ci doar din interes comercial. Toate aceste lucruri vor trebui corectate în timp,” a adăugat Dragoș Stanca.

Potrivit acestuia, prin adoptarea tehnologiei blockchain, creatorii de conținut au capacitatea de a recâștiga încrederea publicului.

„Descentralizarea în content ar însemna, în principiu, transparentizarea totală a proceselor care pot avea impact în politicile editoriale. Acest lucru poate însemna, de asemenea, faptul că oamenii vor cunoaște regulile jocului de la început și că ele nu pot fi schimbate pe parcurs, fiind înscrise într-un block al unui blockchain. De exemplu, Facebook a schimbat regulile jocului de sute de ori pe parcursul contractului pe care, prin termeni și condiții, îl are cu toți utilizatorii platformei. În al doilea rând, vorbim de partea de răspundere. Poți verifica dacă o știre a fost modificată, dacă o fotografie, care este și NFT, este cea originală sau dacă este trucaj. Nu mai poți fi manipulat atât de ușor crezând că ți se confirmă biasurile. Cred că principiile blockchainului, împreună cu etica jurnalismului hardcore, pot naște un ecosistem mult mai sănătos,” afirmă Dragoș Stanca.

Jurnalism onest care servește interesului public

Dragoș Stanca spune că, într-adevăr, o mare parte din media a fost viciată și și-a trădat misiunea, fiind infestată de interese nelegitime, însă există în continuare jurnalism onest care servește interesului public.

„Avem, la urma urmei, doar 70.000 de ani de când am ieșit din grote. Mi se pare că e foarte devreme în istoria umanității. (…) Gândește-te ce am reușit de la aselenizare și până în prezent. Aselenizarea a fost făcută cu un computer IBM care avea o putere de vreo 1.2 milioane de ori mai mică decât un smartphone mediu. Deci, s-a dus un nebun pe lună operat de un computer care era de peste un milion de ori mai slab decât un smartphone mediu. Și asta am făcut din 1969 până acum. Este absolut fabulos ce am reușit. Dacă ne mai dăm răgaz măcar 80-100 de ani s-ar putea să fim extrem de plăcut surprinși de cât de buni suntem. Deci, cred că e foarte relativ să punem ștampile,” a conchis Dragoș Stanca.