Seceta devine cel mai puternic aliat al lui Vladimir Putin şi al gazului rusesc

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Europa nu îşi raţionalizează doar consumul de energie, ci şi pe cel de apă în contextul unei secete care îi ameninţă mai mult ca niciodată secu­ritatea energetică şi alimentară. România îşi numără pierderile, dar autorităţile ori dau mesaje încurajatoare, ori nu comentează.

Europa nu îşi raţionalizează doar consumul de energie, ci şi pe cel de apă în contextul unei secete care îi ameninţă mai mult ca niciodată secu­ritatea energetică şi alimentară. România îşi numără pierderile, dar autorităţile ori dau mesaje încurajatoare, ori nu comentează.

• Risc de cancer pentru o treime dintre angajații în sănătate din Europa
• Secretul unui „nou început” poate fi chiar anotimpul de vară, spun psihologii

Pentru data de 17 iulie, datele Transelectrica arată că procentul de umplere a lacurilor de acumulare gestionate de Hidroelectrica era de 76%, în scădere faţă de începutul lunii, acesta fiind cel mai mic nivel lunar din ultimii 5 ani. Anul trecut, în aceeaşi perioadă gradul de umplere era de 94%.

Doar în primul trimestru al anului, producţia de energie hidro a scăzut cu 30%, enorm, într-unul dintre cei mai dificili ani pentru sectorul energetic din România.

Seceta şi Rusia fac o alianţă de șoc pentru Europa

„Prognozele nefavorabile pentru lunile următoare ar putea compromite rezervele de apă şi vor menţine la un nivel extrem de ridicat competiţia pentru resurse energetice“, avertizează Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene într-unul din cele mai alarmante rapoarte de anul acesta privind seceta severă care afectează Europa.

Pe sectorul energetic, seceta şi Rusia fac o alianţă care poate transforma iarna aceasta într-un şoc pentru Europa. Nu doar energia hidro este în pericol, ci şi cea nucleară, acolo unde apa din râuri este folosită pentru răcirea reactoarelor, dar şi cea pe cărbuni, unde barjele pline de lignit care alimentează marile centrale riscă să ajungă blocate în râurile secate. Rămân gazul lui Putin şi un robinet care se deschide în funcţie de capriciile liderului de la Kremlin.

„Seceta este un dar de la natură pentru Putin şi face ca Europa să devină şi mai dependentă de gazul rusesc într-un moment în care Kremlinul reduce drastic livrările. Iarna caldă de anul trecut a lucrat în favoarea Europei prin faptul că cererea de energie a rămas scăzută. Acum, lipsa ploilor lucrează împotriva continentului“, averti­zează Bloomberg, citat de ZF.

Pentru România, în acest moment lucrurile nu se prezintă foarte bine. Jumătate din depozitele de gaze sunt goale, un sfert din lacurile de acumulare lipseşte, producţia de energie eoliană pare a avea un nou an slab, afectată la rândul său de ceea ce a început să se numească seceta vântului.

Ieri, în jurul prânzului, numai 2,5% din producţia de energie erau asigurate de vânt, 10% veneau din importuri, 20% dintr-un gaz istoric de scump. Prin urmare, preţul era al doilea cel mai mare din Europa, 472 de euro/MWh, România fiind, paradoxal, al doilea cel mai mare producător de gaz european.

În agricultură, sezonul pare compromis.

Porumbul este afectat în proporţie de 100% în judeţul Vrancea

„În România, la grâu am făcut 7,5 milioane de tone, faţă de 11,3 milioane anul trecut. La porumb se estimează 8 milioane de tone, faţă de 15 anul trecut“, spun fermierii. Circa 75% din suprafaţa României este afectată de diverse faze ale secetei. În Vrancea, de exemplu, 70% din suprafaţa agricolă este complet compromisă.

„În judeţul Vrancea, porumbul este afectat de secetă în proporţie de 100% pe suprafeţele neirigate, iar floarea-soarelui în proporţie de 80-90% şi gândiţi-vă că suprafaţa irigată din cea totală cultivată cu cereale în judeţ este de 3.000 de hectare (circa 5% din total – n. red.). Am fost şi în Galaţi, şi în Buzău, e grav şi la ei, au jumătate din suprafeţe afectate de secetă, dar la noi în Vrancea situaţia este drastică“, spune Teofil Dascălu, preşedinte, Asociaţia Cultiva­torilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Vrancea. Dascălu spune că fără sprijin, fermierii nu mai au bani pentru un nou sezon.

„În lipsa unor măsuri de a facilita împumutul bancar sau acordării unor despăgubiri, va fi destul de dificil pentru agricultori acest an. Este aproape imposibil să începem un an nou agricol, pentru că vom amâna datoriile, dar nu vom avea bani să începem corespunzător să semănăm în toamnă, iar producţiile de cereale anul viitor vor fi diminuate cu până la 70%.“

Dincolo de România, Franţa, Spania, Portugalia şi Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randa­mentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia şi Croaţia. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.

Secetă intensă în cinci regiuni din Italia

„A fost declarată secetă intensă în cinci regiuni din Italia, iar insuficienţa apei disponibile a condus la mai multe restricţii de utilizare în municipalităţi. Măsuri similare de limitare a utilizării apei s-au luat şi în Franţa“, se mai arată în studiul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

Franţa a avut o producţie totală de cereale 67,1 de milioane de tone în 2021 şi România a avut o producţie de 34 de milioane de tone, ceea ce înseamnă că împreună au realizat 34% din producţia totală a UE (296 mil. tone), potrivit calculelor facute de ZF pe baza datelor Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene. Pentru acest an, estimările erau ca cele două state să producă 91,7 de milioane de tone de cereale, ceea ce ar fi însemnat 31% din producţia totală a UE. Cele două ţări au în total o suprafaţă cultivată cu cereale de aproape 15 milioane de hectare, adică 27% din suprafaţa agricolă a UE (52 mil. hectare), potrivit sursei citate anterior.