Când încep românii să investească și care este suma medie alocată lunar?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

500 de lei este suma minimă pe care sunt dispuși să o economisească sau investească, lunar, majoritatea românilor participanți la studiul despre ”Economisire inteligentă”, realizat de Mercury Research, la inițiativa Asociației Administratorilor de Fonduri din România.

Aceștia consideră că 10 ani este un interval de timp rezonabil în care își pot atinge obiectivele prin economisire sau investire. Potrivit cercetării, cei mai mulți consideră potrivit să înceapă să economisească de la 20 de ani, să investească de la 25 de ani, dar acționează, în sensul de a investi bani, în jurul vârstei de 30 de ani.

Cercetarea despre economisire inteligentă, derulată ca proiect al AAF, în luna mai a acestui an, și-a propus să analizeze modul în care văd românii economiile și investițiile, cât de mult cunosc produsele de economisire și investire, cu ce scop investesc dar și care sunt așteptările ori temerile lor atunci când vine vorba despre a pune banii să lucreze pentru ei. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ format din 1.241 de persoane active, investitori și non-investitori, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani, care obțin lunar venituri de peste 3.500 de lei. Studiul a luat în considerare o marjă de eroare de ±4.0%.

Ce îi determină pe români să investească?

”Industria de asset management a înregistrat rezultate remarcabile în ultimii doi ani, în ciuda contextului economic dificil, dominat de pandemie și de efectele negative generate de aceasta în plan social și economic. Într-un astfel de context, Asociația Administratorilor de Fonduri din România și-a propus să înțeleagă ce îi determină pe români să investească, ce produse cunosc mai bine și cum le percep dar și ce îi convinge să acționeze. Cercetarea realizată de Mercury Research ne-a ajutat să înțelegem care sunt așteptările românilor de la produsele pieței noastre și sunt convins că rezultatele acestuia vor fi extrem de utile tuturor membrilor asociației”, a declarat Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România.

Studiul arată că, deși sunt de acord în privința principiilor teoretice – să pui bani deoparte, constant și pe termen lung, participanții la cercetare au opinii opuse în ceea ce privește punerea lor în practică. Dacă investitorii optează pentru anumite produse în funcție de facilitatea accesării, de risc, randament și comisioane, non-investitorii își argumentează alegerile ori pasivitatea invocând lipsa de cunoștințe în domeniu. În timp ce primii aleg să investească lunar în jur de 500 de lei, non-investitorii iau în calcul aceeași sumă la economii, fără să analizeze riscul deprecierii banilor în contextul inflației.

Aproape două treimi dintre investitorii care au optat pentru fonduri s-au îndreptat spre fonduri de acțiuni (61%), unul din trei s-a orientat spre fondurile de obligațiuni, iar aproape un sfert din ei au fonduri mixte. Investitorii în fonduri le-au ales pentru că ”sunt simplu de accesat”, ”sunt profitabile” și sigure.

Decizia de a investi într-un fond anume este luată în funcție de câțiva indicatori considerați esențiali, precum gradul de risc al fondului (au declarat 65% dintre investitorii în fonduri) și performanțele fondului în ultimii 1-3 ani (după cum afirmă 64% dintre investitorii în fonduri).

Acțiunile sunt cel mai cunoscut produs din piață

Acțiunile sunt cel mai cunoscut produs din piață, sunt percepute de participanții la studiu ca ușor de accesat și profitabile din perspectiva randamentelor. Obligațiunile sunt considerate produse pentru începători, pentru că sunt sigure, în timp ce criptomonedele, recunoscute drept cele mai la modă, sunt percepute ca fiind și cele mai riscante investiții.

Potrivit cercetării, notorietatea obligațiunilor și fondurilor crește în rândul investitorilor, pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă, se maturizează din punctul de vedere al înțelegerii zonei financiare. În general, cei care investesc în diferitele instrumente aflate pe piață o fac pentru a-și asigura un venit suplimentar la pensie sau pentru a ajunge să trăiască doar din investiții, fără a mai conta pe veniturile generate de un job.

Profilul socio-demografic al persoanelor care dețin produse de investiții, comparativ cu cel al persoanelor care preferă să economisească prin depozite bancare: doi din trei investitori sunt bărbați (61%, față de 51% bărbați în rândul non-investitorilor); mai mult de un sfert sunt tineri până în 35 de ani (26% au între 25-34 ani, comparativ cu 19% în același interval de vârstă în rândul non-investitorilor); marea lor majoritate are nivel de educație ridicat (91% cu studii universitare); ponderea investitorilor în categoria persoanelor cu venituri personale mari – peste 8.500 de lei pe lună este dublă față de non-investitori (16% versus 8%).

Românii au două obiective principale

Atunci când iau decizia de a deveni investitori, românii au două obiective principale, a indicat cercetarea. Aceștia vor să obțină un venit suplimentar la pensie, respectiv, să trăiască exclusiv din investiții.

Cele două obiective sunt nuanțate de doi factori importanți, vârsta și veniturile de care dispun. Astfel, în timp ce tinerii care aleg să investească o fac în primul rând pentru a trăi din investiții și a-și achiziționa o casă, jumătate din cei peste 35 de ani se gândesc la investiție ca la o sursă de suplimentare a venitului după ieșirea din activitate. Și ei sunt însă atrași de perspectiva independenței financiare (31-40% dintre intervievați). 22% dintre investitori a optat pentru produsele de investire pentru a le lăsa bani copiilor.

Veniturile influențează și ele obiectivele investițiilor. Astfel, cei cu venituri mai mici sunt mai interesați în a investi pentru a cumpăra o casă sau alte bunuri și pentru a merge în vacanțele mult dorite. La rândul lor, cei cu venituri mai mari vor să investească mai degrabă pentru a nu lăsa economiile să se deprecieze, neavând un obiectiv foarte specific, așa cum au celelalte categorii.

Studiul Mercury Research a fost realizat pe baza chestionarelor aplicate pe 1.241 de respondenți, dintre care 611 sunt sau au fost investitori, iar 630 sunt non-investitori. Persoanele care au răspuns la această cercetare au vârste între 25 și 60 de ani, locuiesc în orașe cu peste 50.000 de locuitori și au venituri personale lunare de peste 3.500 de lei.