Biserica Sf. Anton, cel mai vechi lăcaș de cult din București (DOCUMENTAR)

Biserica Sfântul Anton sau Antonie a fost construită în urmă cu mai bine de 500 de ani. Se spune că biserica era cât o capelă, însă aici se ruga domnitorul Țării Românești.

Lăcașul de cult este cel mai vechi din București, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, în timpul primei sale domnii, între anii 1545-1554.

• Instagram va alerta părinții atunci când copiii caută „în mod repetat” anumiți termeni
• Psihologii dezvăluie culorile folosite cel mai des de oamenii dificili

Edificiul amplasat în centrul vechi al Bucureștiului, Lipscani, fosta Curte Veche, a servit timp de două secole drept loc de încoronare a domnilor Țării Românești. Biserica poartă hramurile Buna Vestire și Sfântul Anton.

Arhitectura bisericii a fost influențată de biserica mănăstirii Cozia. Pronaosul are formă aproape pătrată, cu ferestre mari pe fațadele de N și S, fiind acoperit cu o boltă cilindrică. Naosul susține prin arce turla așezată pe un tambur circular în interior și cu 12 laturi în exterior. Turla e boltită cu o calotă sferică. Trecerea dintre pronaos și naos se face pe sub un arc dublu. Altarul are două absidiole care îl flanchează, proscomidia și diaconiconul. Biserica nu mai are pridvor.

La construcția bisericii a fost folosit contrafortul cu rol constructiv pentru prima dată în Țara Românească, de influență moldovenească. Fațada este realizată din cărămidă aparentă în câte 3 rânduri orizontale și două cărămizi așezate vertical pe benzile tencuite. La partea superioară, sub cornișă un rând de ocnițe din cărămidă aparentă. Cornișa este din cărămizi în formă de dinți de fierăstrău. Soclul este din cărămizi cu profil concav așezate pe muchie. Ancadramentul intrării datează încă din anul 1715.

De-a lungul timpului, bisericii i-au călcat pragul Mihai Viteazul, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Mavrogheni, Alexandru Ghica și alte nume importante ale vremurilor.

Din anul 1 700 și până în prezent, nu mai puțin de șapte incendii și câteva cutremure semnificative au ocolit biserica. Aceasta a rămas aproape neatinsă.

Mai mult decât atât, deși incendiul din anul 1847 a cuprins tot Bucureștiul, focul s-a oprit în apropierea lăcașului, iar acesta nu a fost afectat. Se pare că și icoana Sfântului Anton a rămas întreagă, deși biserica în care se afla a fost mistuită de flăcări. Acum, se află în biserica cu același nume.

Citește continuarea pe Gândul!