România a închis în ultimul an 1.300 MW în centrale termo

România a închis în ultimul an 1.300 MW în centrale termo, aproape cât au cele două reactoare de la Cernavodă, şi a pus în loc 0 MW – analiză ZF.

Producţia de energie a României a scăzut în primele nouă luni ale anului cu 7% faţă de perioada similară a din 2021, perioadă în care puterea instalată în centralele pe surse termo a scăzut cu aproximativ 18%, de la 7.016 MW instalaţi la 5.708 MW. În această perioadă, cu excepţia investiţiilor în proiectelor solare, cele mai multe de dimensiuni foarte mici, nu s-a pus în funcţiune absolut nicio unitate nouă de producţie a energiei, statul român mergând, în plină criză energeti

• O nouă metodă de fraudă face ravagii: Infractorii se dau drept angajați bancari
• Cum a justificat o mamă faptul că și-a tatuat copiii minori în mod repetat?

În această perioadă însă, şi cererea de energie a scăzut considerabil, cu 6% în primele nouă luni ale anului faţă de perioada similară a anului trecut, arată raportul pe cel de-al treilea trimestru al Transelectrica. „Scăde­rea consumului a fost in­flu­enţată pe de o parte de creşterea preţu­rilor la combustibilii primari, fenomen care s-a reflectat în preţul final al energiei e­lectrice, iar pe de altă parte, temperaturile medii lunare care au înregistrat sis­tematic anomalii pozitive, situân­du-se în general, peste nor­me­le climato­logice“, se ara­tă în raportul Transelec­trica.

România s-a angajat să înceteze pro­duc­ţia de energie pe bază de cărbuni

Pe partea de pro­duc­ţie, energia ter­mo a asi­gu­rat cea mai mare parte a pro­ducţiei din primele nouă luni ale anului în con­textul în care 2022 se dovedeşte a fi unul slab din punct de vedere hidrologic. Ast­fel, energia termo a avut o pondere de 36%, aici fiind inclusă şi producţia centra­lelor pe gaze, energia hidro a avut o pon­dere de 27%, nuclearul a asigurat 19% iar eolienele şi energia solară au injectat 18% din producţia de energie.

România s-a angajat să înceteze pro­duc­ţia de energie pe bază de cărbuni până în 2032, în baza OUG 108/2022, or­donanţă dată pe vârf de criză energetică, în care oricum România se confruntă cu un deficit de producţie.

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se interzice construirea unor capacităţi energetice noi de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă. Se aprobă încetarea produ­cerii energiei electrice pe bază de lignit şi huilă, retragerea din exploatare şi închide­rea capacităţii energetice totale instalate pe bază de lignit şi huilă de 4.920 MW, înceta­rea producţiei de lignit şi huilă, executarea lucrărilor de punere în siguranţă şi a lucră­rilor de închidere şi ecologizare pen­tru cari­e­re şi mine până la da­ta de 31 decembrie 2032“, se arată în textul ordonanţei. Pe de altă parte, ţinând cont de actualul context, minis­trul energiei, Virgil Popes­cu, spunea săp­tă­mâna tre­cu­tă, că nu se va închide nicio termo­centrală, planurile fiind de a moder­niza şi con­serva.

„Investim în mo­der­nizare şi ne pregătim pentru viitor”

„NU închidem nicio unitate de pro­duc­­ţie a energiei electri­ce pe bază de căr­bu­ne, ci, din contră, investim în mo­der­nizare şi ne pregătim pentru viitor”, a spus Virgil Popescu, în con­textul adoptării legii pentru aprobarea OUG 108/2022 privind decar­bo­ni­zarea sec­torului energetic.

„Prin această lege se instituie măsuri pentru atenuarea consecinţelor sociale ale închiderii şi conservării capacităţilor de pro­ducere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă şi a carierelor şi minelor aferente, stabilirea surselor de fi­nan­ţare a măsurilor de ajutor de stat, precum şi a măsurilor pentru coordonarea şi im­plementarea pro­cesului de decarbonizare“, a mai spus Virgil Popescu.

România nu a reuşit să-şi majoreze capacitatea de producţie de energie electrică

În ultimul deceniu, România nu numai că nu a reuşit să-şi majoreze capacitatea de producţie de energie electrică, dar nici măcar nu a putut să o păstreze constantă, închizând unităţi fără a pune nimic în loc. Germania, Polonia, Grecia şi Austria sunt state care spun o cu totul altă poveste în ceea ce priveşte abordarea acestui sector strategic. Statisticile europene arată că în perioada 2011-2020 parcul de producţie de energie al României s-a micşorat cu 9%, de la 19.733 MW la circa 18.000 MW.

Astfel, deşi în perioada 2009-2014 România a trecut printr-un puternic val de investiţii în proiecte de energie verde, care au adăugat sistemului energetic naţional circa 4.300 MW noi, închiderile de unităţi, mai ales cele din zona termo au anulat la nivelul întregului sistem acest aport pozitiv de capacitate. Rezultatul este că de trei ani, România a devenit importator net de energie electrică. Poloniei, de exemplu, a reuşit să termine anul 2020 cu o capacitate de producţie a energiei cu 29% mai mare faţă de cea din 2011. Ce este interesant la cazul Poloniei este faptul că ţara şi-a păstrat aproape intactă capacitatea centralelor pe cărbune, care asigură 70% din producţia de energie, dar a adăugat la această capacitate proiecte din energie verde.