Cum va fi anul agricol 2023? Grâul şi rapiţa au răsărit şi arată foarte bine

Culturile de grâu, rapiţă şi orz, însămânţate în toamna anului 2022 pe o suprafaţă de circa 3 milioane de hectare, au răsărit şi arată satisfăcător spre foarte bine în majoritatea regiunilor din ţară, afirmă producătorii agricoli.

Excepţie fac anumite zone din Dobrogea, Moldova şi Muntenia, unde este o lipsă mai mare a rezervei de apă din sol, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

• Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
• România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE

„Temperaturile ridicate din decembrie şi de acum n-au avut niciun impact negativ asupra culturilor până acum. Chiar sunt pe câmp şi văd că grâul a răsărit uniform, deşi o parte a fost însămânţat târziu, viţa-de-vie arată bine, iar pomii fructiferi la fel. Căldura a ajutat plantele să se dezvolte şi se anunţa scăderi de temperatură, şi ploi, care ne vor ajuta. Nu începem noul an cu pesimism, ba din contră, cu optimism”, a spus Mihai Anghel, proprietarul grupului Cerealcom, unul dintre cei mai mari producători de cereale şi oleaginoase din România. Grupul Cerealcom cuprinde patru companii care operează în partea de sud-vest a României – Cerealcom Dolj, Oltyre Craiova, Cervina Segarcea, Redias Redea – şi producţia se realizează pe 25.000 de hectare, conform datelor de pe site-ul companiei.

„Rapiţa arată foarte bine, grâul a răsărit bine, orzul este mare”

„N-au fost temperaturi mult prea ridicate în această perioadă. Au fost perioade cu temperaturi peste medie, dar nu anormale şi nu au influenţat negativ culturile. (…) Aceste temperaturi au ajutat culturile să se dezvolte, căci erau zone în care s-a însămânţat târziu ori culturile au rămas în urmă cu stadiul vegetativ”, menţionează, la rândul său, Alexander Degianski, board director Forest & Biomass România, companie din vestul României care are aproximativ 5.000 de hectare de teren agricol pe care produce cereale.

De asemenea, Dan Herţeg, proprietarul companiei Agro Raluca, care exploatează circa 2.500 de hectare în judeţul Arad, tot în vestul ţării, afirmă că momentan nu sunt probleme cu culturile. „Rapiţa arată foarte bine, grâul a răsărit bine, orzul este mare, stăm destul de bine până în acest moment”, a precizat Herţeg.

O vreme mai caldă decât în mod obişnuit

Totodată, Cosmin Moldovan, preşedinte al Cooperativei Agricolă Someş Arieş, care activează în centrul ţării, susţine că au răsărit culturile şi arată bine, dar şi-ar fi dorit zăpadă de sărbători, pe care o aşteaptă în continuare pentru ca plantele să se poată dezolta bine mai departe. „E bine că am avut precipitaţii în toamnă şi temperaturi mai ridicate acum, pentru că plantele sunt mari şi vor fi mai rezistente dacă vine un îngheţ”, spune Relu Bărbulescu, adminis­tratorul companiei Reland, care cultivă cereale pe circa 1.500 de hectare în localitatea Sfântu Gheorghe din Ialomiţa.

Cea mai recentă prognoză a ANM arată că în perioada 4-10 ianuarie 2023 va predomina o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, pe întreg teritoriul agricol. Cu toate acestea, sunt posibile anumite ploi, reduse cantitativ, în majoritatea zonelor cu culturi vegetale. De altfel, până în acest moment, deficite de umiditate în sol, care înseamnă o secetă moderată sau puternică sunt în cea mai mare parte a Dobrogei, în estul, sudul şi sud-estul Moldovei, nordul, nord-estul, sud-estul şi sudul Munteniei.

„Confrom prognozelor, ianuarie va fi lipsită de precipitaţii”

„Confrom prognozelor de lungă durată, pe următoarele trei luni, luna ianuarie va fi lipsită de precipitaţii, adică de lapoviţă şi ninsoare. Vom avea parte de ploi în luna ianuarie, chiar săptămâna viitoare, dar zăpadă nu vom avea, pentru că temperaturile sunt peste media normală, aşa cum au fost în ultimele săptămâni. Avem temperaturi de 14-15 grade C şi chiar maxime de 19 grade C, cum a fost weekendul trecut, iarna. În mod normal temperaturile din luna ianuarie ar trebui să fie în jurul temperaturii de 0 grade C grade”, spune Daniel Alexandru, şeful laboratorului de Agrometeorologie din cadrul ANM.

El completează că frecvenţa acestor ierni lipsite de precipitaţii, căduroase, cu temperaturi peste cele normale din anotimpul iarnă, am avut loc în România cel puţin în ultimii cinci ani, ca urmare a schimbărilor climatice. Mai exact, nu mai avem anotimpuri bine definite.

Precipitaţiile din iarnă sunt baza pentru vegetaţia bună

„Acest an seamănă cu anul trecut calendaristic, cel puţin la începutul iernii. Astfel, culturile de toamnă (grâu, orz şi rapiţă – n. red.) care în această perioadă trebuiau să acumuleze apă în sol, nu au avut parte de precipitaţii. Lapoviţa sau ninsoarea ar crea anumite rezerve de apă în sol pe parcursul iernii, bune pentru debutul din primăvară, adică trezitul la viaţă al plantelor după perioada de hibernare sau repaos vegetativ.“

Acestea consumă foarte multă apă în lunile aprilie şi mai, atunci când dă bobul şi se maturizează planta, iar precipitaţiile din iarnă sunt baza pentru vegetaţia bună a culturilor în primăvară şi în acest moment nu le avem, dar suntem abia după o lună de iarnă. Perspectiva este însă că vom fi deficitari şi în ianuarie şi în februarie”, a explicat Daniel Alexandru.

Astfel, el susţine că deşi vor exista scăderi de temperatură, vor rămâne peste media multianuală, iar acest lucru afectează în două moduri fermieri. Pe de o parte, apar boli şi dăunători din cauza temperaturilor ridicate, care pot duce la costuri suplimentare cu tratamentele, iar, pe de altă parte, lipsa zăpezii nu protejează vârful plantei, care se poate arde sau îngălbeni din cauza temperaturii ridicate şi în primăvară când va trece în stadii noi de dezvoltare va fi afectată.