Un compus neobișnuit a fost găsit în „Rondul de noapte” al lui Rembrandt

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O echipă internațională de oameni de știință de la Rijksmuseum, CNRS, ESRF the European Synchrotron, Universitatea din Amsterdam și Universitatea din Anvers, a descoperit un compus rar de plumb (numit formiat de plumb) în „Rondul de noapte”, capodopera lui Rembrandt.

Această descoperire, care este o premieră în istoria studiului științific al picturilor, oferă noi informații despre tehnica de pictură din secolul al XVII-lea și despre istoria conservării picturii.

Studiul este publicat în Angewandte Chemie.

„Rondul de noapte”, pictat în 1642 și expus la Rijksmuseum Amsterdam (Țările de Jos), este una dintre cele mai importante capodopere și cea mai importantă operă de artă a lui Rembrandt. În cadrul „Operațiunii Rondul de noapte 2019”, cel mai mare proiect de cercetare și conservare întreprins vreodată pentru capodopera lui Rembrandt, o echipă internațională de cercetători și-a unit forțele pentru a studia modul în care materialele picturii reacționează chimic și în timp.

Echipa de oameni de știință a combinat metode de imagistică la mai multe scări pentru a studia chimic materialele folosite de Rembrandt în „Rondul de noapte”.

Un instrument de scanare cu raze X dezvoltat la Universitatea din Antwerp (Belgia) a fost aplicat direct pe pictură, în timp ce fragmente minuscule prelevate din pictură au fost studiate cu ajutorul unor sonde de microraze X de sincrotron, la ESRF, la Sincrotonul European (Franța) și la instalația PETRA-III (Germania).

O premieră în istoria studiului științific al picturilor

Aceste două tipuri de analize au dezvăluit prezența unui compus organo-metalic neașteptat: formați de plumb. Acest compus nu mai fusese detectat niciodată înainte în picturile istorice.

„În picturi, formații de plumb au fost raportate o singură dată în 2020, dar în picturi model (machete, vopsele proaspete). Și acolo, surpriză: nu numai că descoperim formați de plumb, dar îi identificăm în zone în care nu există pigment de plumb, alb, galben. Ne gândim că, probabil, ei dispar rapid, de aceea nu au fost detectați până acum în picturile vechilor maeștri”, explică Victor Gonzalez, cercetător CNRS la laboratorul de fotofizică și fotochimie supramoleculară și macromoleculară și primul autor al lucrării.

De ce nu a dispărut acesta atunci? Pentru Katrien Keune, șef al departamentului științific de la Rijksmuseum și profesor la Universitatea din Amsterdam (Olanda), această descoperire este esențială pentru a-l înțelege mai bine pe Rembrandt.

„În cadrul Operațiunii Rondul de noapte ne concentrăm asupra tehnicii de pictură a lui Rembrandt, asupra stării picturii și asupra modului în care o putem păstra cel mai bine pentru generațiile viitoare. Formiatul de plumb ne oferă noi indicii valoroase despre posibila utilizare a vopselei de ulei pe bază de plumb de către Rembrandt și despre impactul potențial al lacurilor pe bază de ulei din tratamentele de conservare din trecut, precum și despre chimia complexă a picturilor istorice în ulei.”

Care este originea acestui compus?

Cercetătorii au studiat fragmente prelevate din Rondul de noapte și mostre model pregătite în laborator care simulează formulele pictorului.

Aceștia au lucrat cu ipoteza că Rembrandt a folosit un mediu organic (ulei de in) care conținea oxid de plumb dizolvat (litargiul de PbO) pentru a-i spori proprietățile.

„Datorită performanțelor analitice unice ale ESRF, cea mai strălucitoare sursă de lumină sincrotronică din lume, am putut cartografia prezența formaților la scară micrometrică și am putut urmări formarea lor în timp”, explică Marine Cotte, cercetător la ESRF. Organizarea spațială a compușilor la scară micrografică și dinamica formulării lor au permis cercetătorilor să sugereze noi ipoteze privind condițiile chimice ale cristalizării lor in situ în straturile vechi de vopsea.

„Pe lângă faptul că oferă informații despre tehnicile picturale ale lui Rembrandt, această cercetare deschide noi căi privind reactivitatea pigmenților istorici și, prin urmare, privind conservarea patrimoniului”, explică Koen Janssens, profesor la Universitatea din Anvers, scrie EurekAlert.

Următorul pas pentru echipă este să studieze mai departe originea acestora și să vadă dacă ar putea proveni și din tratamentele de restaurare din trecut.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Rembrandt van Rijn, pictorul magician, maestrul portretelor

Test de cultură generală. În ce secol a trăit Rembrandt?

Un tablou valoros de Rembrandt despre care nu ştia nimeni, descoperit într-un muzeu. Se afla acolo de şapte decenii

Rondul de noapte al lui Rembrandt. Ce personaje ascunde capodopera