Home » D:News » Un compus neobișnuit a fost găsit în „Rondul de noapte” al lui Rembrandt

Un compus neobișnuit a fost găsit în „Rondul de noapte” al lui Rembrandt

Un compus neobișnuit a fost găsit în „Rondul de noapte” al lui Rembrandt
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 22.01.2023

O echipă internațională de oameni de știință de la Rijksmuseum, CNRS, ESRF the European Synchrotron, Universitatea din Amsterdam și Universitatea din Anvers, a descoperit un compus rar de plumb (numit formiat de plumb) în „Rondul de noapte”, capodopera lui Rembrandt.

Această descoperire, care este o premieră în istoria studiului științific al picturilor, oferă noi informații despre tehnica de pictură din secolul al XVII-lea și despre istoria conservării picturii.

Studiul este publicat în Angewandte Chemie.

„Rondul de noapte”, pictat în 1642 și expus la Rijksmuseum Amsterdam (Țările de Jos), este una dintre cele mai importante capodopere și cea mai importantă operă de artă a lui Rembrandt. În cadrul „Operațiunii Rondul de noapte 2019”, cel mai mare proiect de cercetare și conservare întreprins vreodată pentru capodopera lui Rembrandt, o echipă internațională de cercetători și-a unit forțele pentru a studia modul în care materialele picturii reacționează chimic și în timp.

Echipa de oameni de știință a combinat metode de imagistică la mai multe scări pentru a studia chimic materialele folosite de Rembrandt în „Rondul de noapte”.

Un instrument de scanare cu raze X dezvoltat la Universitatea din Antwerp (Belgia) a fost aplicat direct pe pictură, în timp ce fragmente minuscule prelevate din pictură au fost studiate cu ajutorul unor sonde de microraze X de sincrotron, la ESRF, la Sincrotonul European (Franța) și la instalația PETRA-III (Germania).

O premieră în istoria studiului științific al picturilor

Aceste două tipuri de analize au dezvăluit prezența unui compus organo-metalic neașteptat: formați de plumb. Acest compus nu mai fusese detectat niciodată înainte în picturile istorice.

„În picturi, formații de plumb au fost raportate o singură dată în 2020, dar în picturi model (machete, vopsele proaspete). Și acolo, surpriză: nu numai că descoperim formați de plumb, dar îi identificăm în zone în care nu există pigment de plumb, alb, galben. Ne gândim că, probabil, ei dispar rapid, de aceea nu au fost detectați până acum în picturile vechilor maeștri”, explică Victor Gonzalez, cercetător CNRS la laboratorul de fotofizică și fotochimie supramoleculară și macromoleculară și primul autor al lucrării.

De ce nu a dispărut acesta atunci? Pentru Katrien Keune, șef al departamentului științific de la Rijksmuseum și profesor la Universitatea din Amsterdam (Olanda), această descoperire este esențială pentru a-l înțelege mai bine pe Rembrandt.

„În cadrul Operațiunii Rondul de noapte ne concentrăm asupra tehnicii de pictură a lui Rembrandt, asupra stării picturii și asupra modului în care o putem păstra cel mai bine pentru generațiile viitoare. Formiatul de plumb ne oferă noi indicii valoroase despre posibila utilizare a vopselei de ulei pe bază de plumb de către Rembrandt și despre impactul potențial al lacurilor pe bază de ulei din tratamentele de conservare din trecut, precum și despre chimia complexă a picturilor istorice în ulei.”

Care este originea acestui compus?

Cercetătorii au studiat fragmente prelevate din Rondul de noapte și mostre model pregătite în laborator care simulează formulele pictorului.

Aceștia au lucrat cu ipoteza că Rembrandt a folosit un mediu organic (ulei de in) care conținea oxid de plumb dizolvat (litargiul de PbO) pentru a-i spori proprietățile.

„Datorită performanțelor analitice unice ale ESRF, cea mai strălucitoare sursă de lumină sincrotronică din lume, am putut cartografia prezența formaților la scară micrometrică și am putut urmări formarea lor în timp”, explică Marine Cotte, cercetător la ESRF. Organizarea spațială a compușilor la scară micrografică și dinamica formulării lor au permis cercetătorilor să sugereze noi ipoteze privind condițiile chimice ale cristalizării lor in situ în straturile vechi de vopsea.

„Pe lângă faptul că oferă informații despre tehnicile picturale ale lui Rembrandt, această cercetare deschide noi căi privind reactivitatea pigmenților istorici și, prin urmare, privind conservarea patrimoniului”, explică Koen Janssens, profesor la Universitatea din Anvers, scrie EurekAlert.

Următorul pas pentru echipă este să studieze mai departe originea acestora și să vadă dacă ar putea proveni și din tratamentele de restaurare din trecut.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Rembrandt van Rijn, pictorul magician, maestrul portretelor

Test de cultură generală. În ce secol a trăit Rembrandt?

Un tablou valoros de Rembrandt despre care nu ştia nimeni, descoperit într-un muzeu. Se afla acolo de şapte decenii

Rondul de noapte al lui Rembrandt. Ce personaje ascunde capodopera

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
YouTube ar putea bloca creatori la cererea Guvernului din Pakistan
YouTube ar putea bloca creatori la cererea Guvernului din Pakistan
Papa Leon spune că „trebuie să ne rugăm” pentru oamenii care nu cred în schimbările climatice
Papa Leon spune că „trebuie să ne rugăm” pentru oamenii care nu cred în schimbările climatice
Cum îți ceri scuze corect: greșelile de evitat și pașii care chiar contează
Cum îți ceri scuze corect: greșelile de evitat și pașii care chiar contează
Epava unei nave portugheze, capturată de pirați acum 300 de ani, a fost descoperită lângă Madagascar
Epava unei nave portugheze, capturată de pirați acum 300 de ani, a fost descoperită lângă Madagascar
O „piele” nouă permite roboților să simtă de la atingeri, până la răni adânci
O „piele” nouă permite roboților să simtă de la atingeri, până la răni adânci
Cercetătorii chinezi au găsit „un comutator genetic” pentru regenerarea de organe
Cercetătorii chinezi au găsit „un comutator genetic” pentru regenerarea de organe
O „bulă” de apă rece sfidează încălzirea oceanelor. Care este explicația?
O „bulă” de apă rece sfidează încălzirea oceanelor. Care este explicația?
Ruinele unui templu vechi de 1.400 de ani dezvăluie misterele unei civilizații enigmatice
Ruinele unui templu vechi de 1.400 de ani dezvăluie misterele unei civilizații enigmatice
Condamnați la moarte, dar nevinovați. Ce se întâmplă atunci când justiția greșește fatal
Condamnați la moarte, dar nevinovați. Ce se întâmplă atunci când justiția greșește fatal
Louis Pasteur și vaccinul său împotriva rabiei – 140 de ani de la triumful științei și al compasiunii
Louis Pasteur și vaccinul său împotriva rabiei – 140 de ani de la triumful științei și al compasiunii
Cât de importantă este durerea în timpul exercițiilor fizice
Cât de importantă este durerea în timpul exercițiilor fizice
Gen. Emil Străinu dezvăluie secretele Zonei 51 / Joi, 10 iulie, de la 22:00, LIVE pe YouTube CANCAN
Gen. Emil Străinu dezvăluie secretele Zonei 51 / Joi, 10 iulie, de la 22:00, LIVE pe YouTube CANCAN
Ce se știe despre Zona 51: teoria conspirației sau ceva mai mult?
Ce se știe despre Zona 51: teoria conspirației sau ceva mai mult?
Este adevărat că toți suntem, de fapt, intoleranți la lactoză?
Este adevărat că toți suntem, de fapt, intoleranți la lactoză?
Test de cultură generală. Ce animal poate fi văzut pe Lună?
Test de cultură generală. Ce animal poate fi văzut pe Lună?
Avem sau nu liber arbitru? Un mister de sute de ani, mai aproape de rezolvare
Avem sau nu liber arbitru? Un mister de sute de ani, mai aproape de rezolvare
Somnul neregulat accelerează îmbătrânirea mușchilor și reduce forța fizică
Somnul neregulat accelerează îmbătrânirea mușchilor și reduce forța fizică
Creatorul Twitter a lansat o aplicație de mesagerie care funcționează fără internet
Creatorul Twitter a lansat o aplicație de mesagerie care funcționează fără internet