Oceanele lumii au fost mai calde în luna mai decât în orice altă lună mai înregistrată până acum

În mai, oceanele globale au fost mai calde decât în orice altă lună mai din toate înregistrările de acum și până în secolul al XIX-lea, a anunțat unitatea de monitorizare a climei din cadrul Uniunii Europene.

Temperaturile mărilor la o adâncime de 10 metri au fost cu un sfert de grad Celsius mai mari decât cele ale oceanelor fără gheață în luna mai, în medie, din 1991 până în 2020, potrivit serviciului Copernicus Climate Change Service (C3S).

• Instagram va alerta părinții atunci când copiii caută „în mod repetat” anumiți termeni
• Psihologii dezvăluie culorile folosite cel mai des de oamenii dificili

Pe tot parcursul anului, tendințele pe termen lung au adăugat 0,6 grade Celsius la apele de suprafață ale oceanelor în 40 de ani, a declarat directorul adjunct al C3S, Samantha Burgess, precizând că în aprilie s-a înregistrat, de asemenea, un nou record de căldură, conform Phys.org.

Suprafața planetei este cu 1,2 grade Celsius mai caldă

Temperaturile de deasupra oceanului ar putea crește și mai mult în lunile următoare, deoarece „vedem că El Nino continuă să apară în Pacificul ecuatorial”, a spus Burgess într-un comunicat, referindu-se la o schimbare periodică și naturală a vânturilor oceanice, care sporește încălzirea la nivel global.

Între timp, deasupra apei și pe uscat, temperatura de la suprafața Pământului a fost luna trecută la egalitate cu a doua cea mai caldă pentru luna mai, potrivit C3S.

Constatările Copernicus se bazează pe modele generate pe calculator, fundamentate, de asemenea, pe miliarde de măsurători efectuate de sateliți, nave, avioane și stații meteorologice din întreaga lume.

Oceanele, care acoperă 70% din suprafața Pământului, au păstrat planeta locuibilă pe măsură ce încălzirea globală cauzată de activitatea umană, în principal de arderea combustibililor fosili, a fost accelerată.

Suprafața planetei este, în medie, cu 1,2 grade Celsius mai caldă decât nivelurile preindustriale, un nivel care a declanșat deja efecte devastatoare asupra climei.

Capacitatea oceanelor, pădurilor și a solului de absorbție a CO2 ar putea scădea

Oceanele absorb un sfert din cantitatea de dioxid de carbon (CO2) pe care o eliberăm în atmosferă și 90% din excesul de căldură generat de schimbările climatice.

Valurile de căldură marine generalizate decimează recifele de corali și ecosistemele care depind de ele, inclusiv peste o jumătate de miliard de oameni.

În plus, oceanele – împreună cu pădurile și solul, care absorb un procent și mai mare din gazele cu efect de seră generate de om – dau semne de oboseală în luptă, iar capacitatea lor de a absorbi CO2 ar putea scădea.

Copernicus a raportat că temperaturile din mai multe părți ale lumii au fost mai ridicate decât în mod normal, inclusiv în Canada, unde incendiile din ultimele săptămâni au decimat până acum peste trei milioane de hectare.

Organizația Meterologică Mondială (OMM) a spus că există o șansă de 60% ca El Nino să se formeze înainte de finalul lunii iulie și o schimbare de 80% până la sfârșitul lui noiembrie.

Vă mai recomandăm și: 

Încălzirea globală ar putea declanșa tsunamiuri uriașe în Antarctica

O soluție „de aur” pentru problema poluării? Cercetătorii au dezvoltat o nouă metodă pentru reducerea CO2

Marmotinii din Arctica și-au schimbat comportamentul de hibernare

Fumul de la incendiile de vegetație din Canada amenință milioane de oameni