Cum s-a adaptat Securitatea în anii ’70 și ’80: „Nu trebuie să avem deținuți politici. Să-i găsim ca borfaşi, ca hoţi”

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a dat publicității un extras dintr-o notă ce cuprinde „problemele ordonate la convocarea cu şefii de Securitate judeţene”, care a avut loc în 1978 la Bacău.

„Începând cu anul 1968, Securitatea a început să mascheze anchetele instrumentate politic în dosare de drept comun. Acțiunea de mascare a anchetelor s-a întețit după ce România a semnat la 1 august 1975 Declarația de la Helsinki. Prin semnarea declarației, România se obliga să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale, drepturi și libertăți pe care autoritățile comuniste le călcau în picioare zi de zi”, a transmis CNSAS pe o rețea de socializare online.

• O analiză a confirmat că postul intermitent nu este mai eficient decât alte diete pentru pierderea…
• Europenii trec la mașini electrice din cauza creșterii prețului la combustibili

„Cum presiunile internaționale pentru respectarea drepturilor omului în România s-au întețit spre finalul anilor ’70, conducerea Securității s-a adaptat la noul mediu și a adoptat o nouă politică de instrumentare și urmărire a contestatarilor regimului”, a adăugat CNSAS.

Postelnicu transmite noi ordine: „Nu trebuie să avem deținuți politici”

„În perioada 26-28 iulie 1978 a avut loc la București o convocare de învățământ a șefilor de Securitate din teritoriu. Prilej pentru Tudor Postelnicu de a transmite subordonaților noi ordine pentru anchetarea deținuților politici: nu trebuie să avem deținuți politici”, a mai completat CNSAS.

„Convocarea a fost condusă de tovarăşul Tudor Postelnicu – ministru secretar de stat – în prezenţa celorlalţi tovarăşi din conducerea ministerului şi Departamentului securităţii statului (…). În intervenţia sa, tovarăşul ministru secretar de stat, Tudor Postelnicu, a atras atenţia asupra neajunsurilor care se manifestă pe linie de culte şi secte, faptul că se acordă atenţie unor activităţi cultice şi nu ostile. (…) Pe linie de culte şi secte s-a mers prea mult pe linia unor măsuri de securitate pură, am ieşit prea mult în faţă, fapt ce a fost exploatat de multe persoane, organizaţii din străinătate şi în loc să ne facem un serviciu, ne-am făcut un deserviciu”, arată extrasul publicat de CNSAS.

”Să-i găsim ca borfaşi, ca hoţi, să acţionăm cu miliţia”

„Conducerea Departamentului securităţii statului atrage atenţia tuturor lucrătorilor de securitate să ia măsuri ferme pentru contracararea oricăror influenţe ostile şi activităţi clandestine pe această linie, însă fără ca acţiunile noastre să constituie prilej de adresare a celor interesaţi din ţară şi străinătate la diferite organe şi organisme internaţionale şi să facă uz de drepturile omului şi libertăţile religioase. Să-i găsim ca borfaşi, ca hoţi, să acţionăm cu miliţia, cu alte organe din statul nostru şi să nu facem din aceasta o chestiune politică care, ulterior, să aibă implicaţii asupra intereselor româneşti peste hotare (…)”, continuă extrasul publicat de către reprezentanții CNSAS.

„În nici un caz nu trebuie să acordăm certificate politice elementelor cu care ne confruntăm, deoarece este clar că în ţara noastră nu avem şi nu trebuie să avem deţinuţi politici”, arată nota de la convocarea cu șefii de Securitate din teritoriu.

(Extras din: „Notă cuprinzând problemele ordonate la convocarea cu şefii de Securitate judeţene, care a avut loc la conducerea ministerului şi a Departamentului securităţii statului, din 29.07.1978, IJ Bacău”.)