Acordul climatic COP28, criticat de activiști: Țările dezvoltate au obținut ce și-au dorit

În timp ce liderii lumii dezvoltate au considerat acordul pentru climă COP28 de „tranziție” către renunțarea la combustibilii fosili ca fiind istoric, popoarele indigene, comunitățile din prima linie și grupurile de activiști l-au criticat. Aceștia îl consideră nedrept, inechitabil și spun că este, de fapt, o afacere.

Toate discuțiile din cadrul ONU au fost dominate de întrebarea dacă se poate ajunge, de fapt, la un acord privind eliminarea sau renunțarea treptată a combustibililor fosili pentru a reduce încălzirea globală.

• 2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
• Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”

Multe țări dezvoltate au insistat în mod public pentru eliminarea treptată a cărbunelui, petrolului și gazelor. În schimb, multe dintre țările în curs de dezvoltare – în ciuda dorinței de a avea temperaturile globale limitate la 1,5 grade Celsius – au afirmat în mod constant că orice angajament de renunțare la combustibilii fosili trebuie să fie „echitabil, finanțat și rapid”, iar țările bogate și poluante să fie cele care primele fac tranziția. În cele din urmă, țările bogate cu rezerve mari de petrol și gaze au câștigat terenul.

Viziunea activiștilor despre acordul COP28: plin de lacune

Acordul final nu recunoaște responsabilitatea istorică a țărilor dezvoltate, precum SUA, Marea Britanie, Canada și cele din UE, care s-au îmbogățit prin arderea combustibililor fosili și care, prin urmare, sunt cele mai responsabile pentru deteriorarea climei. Legat de această chestiune a responsabilității diferențiate se află mijloacele de punere în aplicare: obligația țărilor dezvoltate de a-și asuma povara și de a ajuta țările în curs de dezvoltare se adapteze la criza climatică. Acest lucru înseamnă că acordul final nu este echitabil, potrivit activiștilor.

Bareesh Chowdhury, de la Asociația avocaților de mediu din Bangladesh și Friends of the Earth Bangladesh, a declarat:

„Fără bani și fără mijloace de punere în aplicare, locurile cele mai afectate de schimbările climatice rămân doar cu buzunarele goale și promisiuni deșarte. Avem nevoie de miliarde de dolari, dar ni s-au dat alune și, pe deasupra, și mai multe datorii”, a spus Bareesh Chowdhury, de la Asociația avocaților de mediu din Bangladesh și Friends of the Earth Bangladesh.

„Țările dezvoltate au obținut tot ceea ce și-au dorit”

Bangladesh este una dintre țările cele mai vulnerabile la fenomene meteorologice extreme și la efectele cu debut lent, cum ar fi creșterea nivelului mării, potrivit The Guardian.

„Practic, țările dezvoltate au obținut tot ceea ce și-au dorit fără să renunțe la mare lucru. Nu există echitate aici”, a declarat, la rândul ei, Meena Raman, expert în politici climatice în cadrul Third World Network din Malaezia.

Asociația Statelor Insulare Mici, care include unele dintre cele mai vulnerabile locuri de pe planetă din punct de vedere climatic, a declarat că GST conține o „litanie de lacune”.

„Nu au ascultat ceea ce spun oamenii. Acordul include permisiunea clară pentru companii de a construi infrastructuri și de a extrage minerale pentru a realiza tranziția justă. Cine va beneficia de asta? Nu putem da pur și simplu permisiunea companiilor, fără a include limbajul de salvgardare și respect pentru pământ și pentru oamenii care trăiesc în jurul resurselor”, a spus Hindou Ibrahim, un delegat din Ciad.

Vă mai recomandăm să citiți și:

„Floarea Domnului” dispare din cauza schimbărilor climatice

Ce insule vor ajunge de nelocuit din cauza schimbărilor climatice?

Aproape jumătate din gheața din Antarctica s-a topit din cauza schimbărilor climatice

Urșii polari nu își vor mai putea hrăni puii, pe măsură ce schimbările climatice topesc gheața marină