Schimbările climatice pun piedici pe şantierele de construcţii

„Am observat că în iulie şi august, considerate anterior bune sau foarte bune pentru construcţii, activitatea a fost afectată de temperaturi extrem de ridicate care au limitat posibilităţile de lucru în exterior“, spune Irinel Gheorghe, CEO al distribuitorului de materiale de construcţii Sipex.

Temperaturile tot mai ridicate din cursul anului îşi răsfrâng efectele asupra a numeroase industrii, cea a construcţiilor fiind una dintre ele, după cum remarcă jucătorii din acest domeniu citați de ZF.

• Cel mai nou film al lui James Cameron este lider în box office-ul mondial
• Opțiune de taxare mai ieftină pentru călătorii scurte, introdusă în Bulgaria din 2026

„O particularitate a anului 2023 a fost modificarea sezonalităţii, în contextul schim­bă­rilor climatice. Am observat că în lunile iulie şi august, considerate anterior bune sau foarte bune pentru construcţii, activitatea a fost afectată de temperaturi extrem de ridicate care au limitat posibilităţile de lucru în exterior“, spune Irinel Gheorghe, CEO-ul dis­tri­buitorului de materiale de construcţii Sipex.

Temperatura medie anuală a crescut în România

Compania vinde materiale de construcţii în retailul tradiţional, în regim business-to-business, către firme de construcţii şi meseriaşi, dar şi online. La nivel naţional, Sipex are douăsprezece centre regionale, fiecare dintre ele fiind gândit astfel încât să poată aproviziona pe o rază de 100 de kilometri în jurul său.

Temperatura medie anuală a crescut în România cu aproximativ un grad Celsius în ultimul secol, potrivit datelor analizate din statisticile disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică, folosind date aferente mai multor staţii meteorologice din ţară, deoarece fiecare regiune are un spe­cific, în funcţie de zona geografică în care se află.

Încălzirea globală este unul dintre subiec­tele fierbinţi ale acestui secol, care ia amploare şi care duce la o preocupare tot mai mare pentru aspecte care ţin de sustena­bilitate, alături de probleme precum recicla­rea, polua­rea, consumul de energie sau risipa alimen­tară. Statele sunt încă departe de progresul necesar pentru limitarea creşterii tem­pe­raturii globale cu cel mult 1,5 grade Celsius, aşa cum a fost convenit prin Acordul de la Paris.

Cine are cel mai mult de suferit de pe urma schimbărilor climatice?

Agricultura, turismul, asigurările, HoReCa şi construcţiile au cel mai mult de suferit de pe urma schimbărilor climatice, spun specialiştii în domeniu. Fenomene extreme precum furtunile din timpul verii, care produc grindină de mari dimensiuni, vânt intens, precipitaţii abundente, descărcări electrice şi tornade, dar şi valurile de căldură, perioadele cu secetă şi incendiile de vegetaţie îşi pun amprenta asupra evoluţiei businessurilor din diferite domenii.

Pentru a face faţă acestor provocări, companiile trebui să dezvolte planuri şi alternative pentru continuitatea afacerii: capacitatea de a reloca producţia cât mai rapid – inclusiv lanţurile logistice din amonte şi aval: furnizori, depozite, capacităţi de manipulare şi transport –, dezvoltarea de produse şi metode de producţie mai puţin vulnerabile la fenomene meteorologice, integrarea sau, dimpotrivă, dislocarea unor părţi mai expuse ale fluxului de producţie astfel încât să poată fi „reasamblate“ cât mai rapid şi mai puţin costisitor în caz de nevoie.