Cum poate o peșteră de plastic fabricată în Spania să mențină vie cultura amazoniană?

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Atunci când sculpturile antice au fost vandalizate, populația Wauja s-a temut că își va pierde cunoștințele. Dar tehnologia 3D a creat, în Spania, o replică în centrul primului muzeu al poporului Xingu din Brazilia.

Poporul Wauja a executat dansuri rituale o zi întreagă, la final de octombrie, pentru a marca o ocazie unică: inaugurarea unei replici în mărime naturală a unei peșteri sacre numită Kamukuwaká, care este găzduită în primul muzeu indigen din regiunea Xingu.

• Un parapsiholog din Brazilia susține că războiul din Iran nu se va termina prea curând
• Cât te costă un weekend în cea mai ieftină destinație europeană?

Este un act de adaptare, dar și de sărbătoare. Poporul Wauja speră că această resursă unică va contribui la conservarea patrimoniului lor cultural și la menținerea vie a tradițiilor lor pentru generațiile viitoare – precum și la atragerea atenției asupra amenințărilor cu care se confruntă pământul lor din cauza crizei climatice și a industriilor extractive locale.

„Un instrument care ne va arăta puterea”

„Acesta de aici este un instrument care ne va arăta puterea, lupta și unitatea noastră cu alte popoare Xingu”, le spune cacique-ul (șeful) din Ulupuwene, Elewoká Waurá, rudelor Wauja, care au călătorit din alte sate pentru a lua parte la ceremonie.

Peștera originală a lui Kamukuwaká adăpostește mituri care stau la baza culturii și obiceiurilor populațiilor indigene din Xingu Superior, o zonă de pădure tropicală înconjurată de plantații de soia din centrul Braziliei.

Peștera se află pe un teren agricol privat din afara teritoriului protejat al indigenilor și a fost parțial distrusă în septembrie 2018, când gravurile antice de pe pereți sau petroglifele au fost distruse. Responsabilii nu au fost încă găsiți, potrivit The Guardian.

„De acolo vin cântecele noastre, ritualurile noastre, picturile noastre [corporale]”, spune Akari Waurá, cântăreț și cacique din satul Tepepeweke (toți oamenii Wauja au același nume de familie, Waurá, o greșeală de ortografie non-indigenă a grupului lor etnic).

Acum în vârstă de 49 de ani, lui Akari i s-a povestit mitul lui Kamukuwaká, primul șef Wauja, în timpul vizitelor la peșteră pe când era copil. Acolo, urmărind gravurile reprezentând fertilitatea feminină, precum și pești, libelule și alte creaturi ale pădurii, a învățat despre istoria poporului său și despre abilitățile și cunoștințele necesare unui cacique și cântăreț tradițional.

„Fără aceste semne, ne vom pierde cultura”

Distrugerea însemnelor „a fost ca și cum ne-am fi pierdut familia”, spune Akari, al cărui colier cu gheare de leopard și cercei cu pene de macaw fac referire la povestea lui Kamukuwaká.

„Fără aceste semne, cum vom ști povestea noastră? Cine ne va învăța? Ne vom pierde cultura”, punctează el. Însă replica din plastic vine să prevină acest lucru.

„A face o replică înseamnă a onora originalul, a da putere originalului și a aduce originalul în prezent, aici și acum. Acest lucru este cu adevărat diferit de ideea capitalistă modernă a reproducerii mecanice ca fiind cumva o diminuare”, mai spune el.

Unul dintre cele 16 grupuri etnice care trăiesc pe teritoriul indigen Xingu, care acoperă o suprafață aproape egală cu cea a Belgiei, poporul Wauja este obișnuit să lupte pentru a-și apăra modul de viață.

De la desemnarea acestui teren ca teritoriu protejat în 1961, agricultura intensivă a închis pădurea, barajele au secat izvoarele principalilor afluenți ai râului Xingu, iar amenințările legate de exploatarea forestieră ilegală, acapararea terenurilor și pescuitul de pradă au crescut.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Microplasticele au fost descoperite pentru prima dată în plămânii delfinilor

O investigație șocantă arată că aproape 70% din plasticul colectat nu este reciclat, ci ars

Microplasticele ar putea ajunge în creierul oamenilor și prin respirație

Iată singurul animal care nu este afectat de microplastice!