Sustenabilitate și profit: cum rezolvă companiile hainele returnate de clienții mărilor magazine

Pe cei care regretă achizițiile făcute pe internet sau pe cei care au despachetat încă un pulover hidos de Crăciun îi așteaptă un drum la oficiul poștal pentru retururi.

Restituirile cumpărăturilor online reprezintă o afacere importantă: se estimează că vor depăși 27 de miliarde de lire sterline numai în Regatul Unit în acest an, potrivit companiei internaționale de logistică ZigZag Global citată de The Guardian.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Mai mult de o cincime din toate achizițiile online de produse nealimentare sunt returnate, iar mai mult de jumătate din achizițiile de îmbrăcăminte sunt trimise înapoi.

Industria s-a adaptat la numărul mare al retururilor

Mulți comercianți cu amănuntul îi taxează acum pentru acest lucru, după ce unii au raportat că volumul mare de articole returnate le-a diminuat marjele de profit. Odată ce articolele ajung la destinație, unele dintre ele sunt pur și simplu aruncate la coș.

Dar acum industria privind retururile – denumită și logistică inversă – identifică, în sfârșit, modalități de a reduce risipa și chiar de a obține profit.

Unele companii încearcă așa-numitele rambursări fără retur, în care clienții își pot păstra bunurile nedorite, în timp ce companiile de logistică care oferă soluții inovatoare caută modalități de a face profit prin îmbunătățirea procesului. Organizațiile care, inițial, se concentrau pe reparații și închirieri de îmbrăcăminte găsesc noi oportunități de profituri în pregătirea retururilor pentru revânzare. Acest lucru coincide cu un apetit tot mai mare al consumatorilor pentru haine la mâna a doua și sustenabilitate.

„Nu există returnare gratuită”

Totuși, sistemul este mai dificil decât expedierea bunurilor. Returnările sunt adesea trimise în străinătate în containere de transport maritim către depozite de stocare. De asemenea, bunurile trebuie să fie supuse unui control al calității pentru a se verifica dacă pot fi repuse în vânzare, ceea ce este costisitor.

„Nu există returnare gratuită. Procesele logistice implicate – inspectarea, reambalarea și redistribuirea articolelor – îi costă foarte mult pe comercianții cu amănuntul. Acesta este motivul pentru care marii comercianți cu amănuntul precum Boohoo, Zara și Asos au introdus taxe pentru a recupera o parte din aceste costuri asociate. Mă aștept ca mai mulți comercianți cu amănuntul să urmeze exemplul în 2025”, a declarat Al Gerrie, CEO al ZigZag Global, care are o platformă de returnare și o rețea globală de transportatori.

El a adăugat: „Suntem acum într-una dintre cele mai aglomerate perioade din calendar: începând cu Black Friday până la reducerile din ianuarie. Pentru a rămâne profitabili, este esențial ca toți comercianții cu amănuntul să abordeze problema retururilor.”

În această ecuație există și consecințe asupra mediului.

„Returnările pun vehicule suplimentare pe drum, cauzând trafic și emisii. Probabil că majoritatea ambalajelor nu sunt reutilizate, iar dacă costurile de deservire a returului și de reaprovizionare sunt mai mari decât profitul potențial, companiile pot alege să lichideze sau să elimine articolele”, spune dr. Talia Hussain de la Institute for Design Innovation din cadrul Universității Loughborough din Londra.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum se transformă cumpărăturile de haine second-hand într-o experiență urată

Ce spun hainele prea strâmte despre sănătatea noastră emoțională?

Haine transformate în surse de energie printr-o nouă tehnologie

Companie de detergent, semnal de alarmă pentru mediu: Spălați-vă hainele mai rar!