De ce este Elon Musk atât de interesat de politica din România?

Dintre toate țările din Uniunea Europeană vizate de criticile administrației Trump, niciuna nu a atras mai multe critici decât România, scrie Bloomberg.

Anularea alegerilor prezidențiale din decembrie a fost dovada, în ochii vicepreședintelui american JD Vance, că democrația europeană este amenințată. Votul a fost anulat de Curtea Constituțională a României, care a invocat dovezi că Rusia a intervenit în campanie, dându-i o mână de ajutor candidatului de extremă dreaptă Călin Georgescu.

• Cum reușește o stațiune de schi din Bulgaria să atragă turiști tot anul?
• Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor

Georgescu l-a lăudat pe președintele rus Vladimir Putin, a denunțat NATO și a prezentat valorile liberale moderne drept o amenințare la adresa culturii creștine ortodoxe a țării sale. El a ieșit din obscuritate pentru a obține o victorie surprinzătoare în primul tur al votului din 24 noiembrie, eliminându-l pe Marcel Ciolacu, prim-ministrul care dorea să devină șef al statului.

Ajunge România într-un teritoriu constituțional necunoscut?

Conflictul s-a adâncit la 9 martie, atunci când autoritatea electorală din România i-a interzis lui Georgescu să candideze din nou la alegerile din mai. Georgescu a numit decizia „o lovitură directă la inima democrației din întreaga lume”.

Aliatul miliardar al președintelui american Donald Trump, Elon Musk, a numit decizia „o nebunie”.

Cu sondaje care indică faptul că Georgescu este acum cel mai popular politician al țării, excluderea sa împinge țara într-un teritoriu constituțional necunoscut, conform scrie Bloomberg.

Cine este Călin Georgescu?

Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a fost un relativ necunoscut înainte de a ajunge la notorietate în timpul campaniei electorale. Inginer agronom de formație, el a reprezentat România timp de mai mulți ani în diverse organizații internaționale. A încercat de două ori să devină candidatul la funcția de prim-ministru pentru partidul de extremă dreapta AUR. Însă comentariile pe care le-a făcut cu privire la trecutul fascist al României, inclusiv laude la adresa liderilor țării aliați cu naziștii în cel de-Al Doilea Război Mondial, au fost prea toxice chiar și pentru AUR.

Pentru campania sa prezidențială, Georgescu s-a bazat foarte mult pe TikTok, deținută de chinezi și populară în România. Mesajele sale frecvente au canalizat frustrarea generalizată față de sărăcia persistentă și corupția endemică din țară. Reluând teme populare pentru alți naționaliști proeminenți, precum Viktor Orban din Ungaria și Jair Bolsonaro din Brazilia, el a condamnat drepturile LGBTQ, a pus sub semnul întrebării utilizarea vaccinurilor, a prezentat pandemia de coronavirus drept o farsă și a îmbrățișat teoria „Marii înlocuiri” – ideea că populațiile creștine sunt înlocuite sistematic de necreștini și imigranți.

Videoclipurile sale virale au aprofundat, de asemenea, teorii ezoterice – punând la îndoială aterizarea pe Lună și contestând formula chimică a apei – sau l-au arătat executând mișcări de judo, călărind un cal alb și scufundându-se într-un lac de munte, transmițând tipul de imagine virilă promovată de Putin.

Georgescu a declarat că dorește să oprească sprijinul militar pentru Ucraina devastată de război, pe care a numit-o „un stat inventat”.

Care sunt dovezile amestecului străin?

Instanța a declarat că decizia sa, fără precedent în istoria recentă a României, s-a bazat pe documente declasificate furnizate de serviciile de informații ale țării, care indică faptul că Rusia se află în spatele producției de social media a lui Georgescu. Georgescu nu a declarat nicio finanțare pentru campania sa, ridicând suspiciuni cu privire la modul în care și-a putut permite o prezență online atât de intensă și de înaltă calitate. El a declarat că o echipă de voluntari a fost motivul succesului campaniei.

În februarie, poliția a percheziționat proprietățile deținute de Radu Pally, directorul de campanie al lui Georgescu, precum și de mai mulți mercenari români care lucrau mai ales în Africa și care îl susținuseră pe Georgescu, inclusiv Horatiu Potra, un fost soldat în Legiunea Străină Franceză. Când a fost interogat, Potra a declarat că a călătorit la Moscova înainte de votul prezidențial, dar a negat că s-ar fi întâlnit cu vreun oficial rus de rang înalt.

La 26 februarie, Georgescu a fost ridicat de poliție pentru a fi interogat în timp ce se îndrepta să își pregătească cererea de a candida la votul din mai. Ulterior, el a fost acuzat de șase capete de acuzare, printre care comunicarea de informații false cu privire la finanțarea campaniei, promovarea unei organizații fasciste și încercarea de a submina ordinea constituțională.

Guvernul Rusiei a negat orice interferență în alegeri, oferind în același timp un sprijin total lui Georgescu. Agenția sa de informații externe SVR a publicat o declarație la 4 martie, afirmând că ancheta penală împotriva lui Georgescu a arătat că o elită liberală europeană totalitară se temea de „întoarcerea conservatoare a Europei” sub influența lui Donald Trump.

Cum s-ar putea desfășura această situație?

Anularea rezultatului alegerilor a fost prost primită de mulți români, iar sondajele de opinie efectuate între 14 februarie și 6 martie au indicat că Georgescu ar obține aproximativ 40% într-un nou vot.

Acest lucru face ca decizia din 9 martie a biroului electoral al țării de a-i interzice participarea la următoarele alegeri să fie o măsură controversată. Georgescu a susținut că este victima unei intrigi a elitei: „Europa este acum o dictatură, România este sub tiranie!”, a postat el pe canalul de socializare X al lui Musk pe 9 martie.

Georgescu a pierdut un apel împotriva interdicției de a participa la alegeri la 11 martie, ceea ce l-a privat de șansa de a deveni următorul președinte al României.

Eșecul apelului aruncă în aer alegerile din mai, deoarece principalele partide de extremă-dreapta din țară nu au reușit încă să se coalizeze în jurul unui candidat alternativ. Acest lucru ar putea avantaja figurile pro-europene ale establishmentului, care au fost în urma lui Georgescu în sondaje.

Violențele au izbucnit în capitala București după ce Biroul Electoral Central și-a anunțat interdicția. Susținătorii lui Georgescu s-au ciocnit cu poliția antirevoltă, 10 ofițeri de poliție fiind răniți, iar mai multe clădiri vandalizate.