Iarna care tocmai a trecut a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor din Europa

Iarna care tocmai s-a încheiat a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice în Europa, cu o anomalie termică de +1,46°C față de perioada de referință 1991-2020, la egalitate cu iarna 2015-2016, potrivit datelor centralizate de specialiști.

La nivel global, sezonul rece 2024-2025 a înregistrat o abatere de +0,72°C, continuând tendința îngrijorătoare de încălzire a planetei observată în ultimii ani. Anul 2024 a fost deja confirmat ca fiind cel mai cald an din istorie, cu o temperatură medie globală de 15,1°C, depășind pentru prima dată pragul critic de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris.

• Cazul Eugen Galeș, criminalul în serie care a îngrozit România, la MARTORII – Duminică, 15 februarie,…
• Ce înseamnă curajul cu adevărat: Lecția unui băiat de 13 ani care și-a salvat familia

În România, iarna a prezentat un contrast termic accentuat. După două luni consecutive (decembrie și ianuarie) cu temperaturi mult peste medie, februarie a adus o răcire bruscă, cu valori sub cele normale, scrie Gândul.

O iarnă anormală în România

Decembrie 2024 s-a situat pe locul 10 în topul celor mai calde luni decembrie din perioada 1901-2024, înregistrând o temperatură medie de 2,7°C, cu 2,5°C peste normalul climatologic. Ianuarie 2025 a menținut aceeași medie de 2,7°C, dar cu o abatere mai mare (+4,2°C), ocupând locul 5 în ierarhia istorică. Luna s-a remarcat prin maxime record de până la 20,7°C la Pătârlagele.

Februarie 2025 a schimbat dramatic tendința, cu o medie națională de -0,9°C, situată cu 1,9°C sub normala climatologică, contrastând puternic cu tendința de încălzire observată în ultimi ani.

Specialiștii au identificat un deficit semnificativ de precipitații pentru majoritatea continentului european, cu anomalii negative de până la -8 mm/zi. Excepții cu surplus de precipitații au fost observate doar în nord, precum și în părți din Italia și Franța.

România, alături de alte regiuni din Europa de Est, a înregistrat anomalii negative severe ale umidității relative la suprafață și ale umidității solului, cu deficite ajungând până la -28% în anumite zone.

Aceste fluctuații extreme ilustrează „complexitatea și impredictibilitatea tot mai mare a sistemelor climatice în contextul încălzirii globale”, subliniază cercetătorii, care avertizează asupra necesității urgente a unor acțiuni climatice concertate la toate nivelurile societății.