Risc major de poluare în Marea Baltică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Experții germani încearcă să recupereze muniția din cel de-Al Doilea Război Mondial rămasă pe fundul Mării Baltice. Prin descompunere, aceasta poate produce o poluare uriașă.

Aproximativ 1,6 milioane de tone de muniție veche se află pe fundul Mării Nordului și al Mării Baltice, reprezentând un pericol considerabil pentru ecosistem. În afară de posibilitatea de a exploda, muniția veche ruginește și emite substanțe toxice, potrivit AP.

• O nouă specie de caracatiță adorabilă a fost descoperită în apropierea Insulelor Galapagos
• Omul care a condus Grecia în criza datoriilor din 2015 revine în politică

Cea mai mare parte a muniției a fost scufundată în mod deliberat în apă după război. Aliații erau îngrijorați că germanii ar putea relua ostilitățile împotriva lor și au ordonat Germaniei să distrugă toate muniția. La acea vreme, cea mai ușoară modalitate de a face acest lucru era aruncarea muniției în mare. Deși au fost stabilite zone pentru aruncarea muniției, curenții marini au împrăștiat resturile pe tot fundul mării.

Dorind să curețe fundul mării de resturile războiului, guvernul german a acordat 100 de milioane de euro unor echipe de scafandri pentru a studia cea mai bună modalitate de recuperare a muniției și inginerilor pentru a elabora planuri privind modul de eliminare a acesteia.

Un proiect pilot a început în luna august pe platforma Baltic Lift, o barjă autopropulsată cu macara ancorată temporar în largul Boltenhagenului,. Două echipe de scafandri lucrează în ture de 12 ore, non-stop. Deoarece este prea periculos să fie aduse bucățile ruginite pe platformă, acestea sunt inițial sortate și depozitate în coșuri sub apă până când o navă specială le aduce la țărm. Ulterior, coșurile sunt duse la instalații specializate în eliminarea muniției vechi.

Nivelul de substanțe toxice detectate a fost critic în unele zone. Problema este cu atât mai gravă în Marea Baltică deoarece apa nu circulă foarte mult din cauza canalului îngust care o leagă de Marea Nordului și de Oceanul Atlantic.