Codul din Marea Baltică a suferit modificări genetice ireversibile din cauza pescuitului excesiv

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cândva uriași ai apelor reci, codul din Marea Baltică ajungea la peste un metru lungime și cântărea până la 40 de kilograme, fiind o specie emblematică alături de hering. Astăzi, exemplarele adulte rareori depășesc dimensiunea unei farfurii.

Un nou studiu arată că decenii de pescuit intensiv, combinate cu schimbările de mediu, au produs modificări genetice în populația de cod din estul Mării Baltice. Publicată în revista Science Advances, cercetarea demonstrează pentru prima dată că o specie marină a suferit schimbări detectabile la nivel de genom din cauza exploatării, arată EurekAlert.

„Suprapescuitul selectiv a alterat genomul codului baltic răsăritean. Scăderea dimensiunii medii se corelează cu o reducere a ratei de creștere. Este prima dovadă care arată modificări evolutive în genomul unei populații marine aflate sub presiune extremă de exploatare”, afirmă Dr. Kwi Young Han, autoarea principală a studiului.

Indivizii cu o creștere rapidă sunt aproape dispăruți

Cercetătorii au identificat variante genetice asociate cu creșterea corporală care au fost supuse selecției direcționale, adică au devenit mai frecvente sau mai rare în timp. Aceste regiuni genetice se suprapun cu gene implicate în creștere și reproducere. De asemenea, a fost observată o inversiune cromozomială (modificare structurală asociată cu adaptarea la mediu) care urmează același tipar de selecție.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa a analizat otoliții (pietrele urechii) a 152 de coduri capturați între 1996 și 2019 în bazinul Bornholm. Aceste structuri, similare inelelor din trunchiul copacilor, înregistrează creșterea anuală a peștelui. Folosind analize chimice și secvențiere ADN de înaltă rezoluție, cercetătorii au urmărit cum s-au modificat creșterea și compoziția genetică a codului în 25 de ani.

Rezultatele arată că indivizii cu o creștere rapidă sunt aproape dispăruți, iar cei care ajung la maturitate mai devreme și la dimensiuni mai mici au avut un avantaj evolutiv sub presiunea pescuitului.

Selecția naturală favorizează peștii mai mici

„Atunci când cei mai mari indivizi sunt eliminați constant, selecția naturală favorizează peștii mai mici, care se reproduc mai repede. Asistăm la un proces evolutiv accelerat de intervenția umană”, explică Prof. Dr. Thorsten Reusch, conducătorul echipei de cercetare.

Acest lucru a făcut ca variantele asociate cu o creștere mai rapidă și maturizare tardivă să fie, probabil, deja pierdute. Codul supraviețuitor se maturizează mai devreme, este mai mic și are o capacitate reproductivă redusă. Pierderea diversității genetice înseamnă și o capacitate mai scăzută de adaptare la schimbările viitoare ale mediului.

Datele din 2025 colectate în timpul expediției ALKOR arată că, în ciuda interdicției de pescuit, nu există semne clare de redresare în ceea ce privește dimensiunea corporală a codului.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum ne afectează creierul consumul excesiv de alcool?

Cum ne este afectat creierul atunci când folosim excesiv telefonul mobil

Folosirea excesivă a ecranelor, legată de probleme în dezvoltarea limbajului la copii

Poluarea luminoasă excesivă poate crește riscul de Alzheimer, în special la tineri