România, pe locul 21 la cea mai scumpă energie electrică din lume

O statistică realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI), care reunește prețul energiei electrice pentru populație în 144 de țări plasează România pe locul 21 la cea mai scumpă energie electrică din lume.

România are o energie mai scumpă de 70 de ori decât cea mai ieftină energie electrică din lume (cea care se vinde populației în Iran) și de 58 de ori mai ieftină decât cea mai scumpă vândută în lume în Insulele Bermude.

• Deutsche Welle, una dintre cele mai mari organizații media din Germania, declarată „indezirabilă” de către Rusia
• „Rușii nu își numără morții, dar numără fiecare dolar”, a transmis Volodimir Zelenski

Prețul ridicat al energiei electrice în România este cauzat de o combinație de factori interni și externi. Principalele motive sunt:

Cauze interne

• capacități de producţie insuficiente sau neoptime. În România există perioade în care producţia internă nu acoperă cererea, ceea ce duce la importuri scumpe. Pierderile în sistemele de transport și distribuţie sunt foarte mari — în unele zone ajungândpână la ~20%.
• costuri legate de politici, reglementări şi infrastructură. Costul certificatelor de emisii de CO₂ („EU Emissions Trading System”) a crescut, ceea ce creşte costul producerii energiei din surse fosile. Măsurile de tranziţie către regenerabile implică investiţii mari, iar unele tehnologii regenerabile sunt mai greu de echilibrat fiind puternic dependente de vreme.
• exporturi de energie în momente în care cererea este foarte mică, la fel ca și prețurile și necesitatea de importuri de energie când cererea este foarte mare cu prețuri foarte mari.
• variaţii mari ale producţiei din hidro, eolian sau solar (ex: secetă, vânt slab) care afectează suplinirea cu energie din surse fosile şi cresc costurile marginale de producţie.
• creșeterea excesivă a taxelor, accizelor în ultimii ani.

Cauze externe

• creșterea masivă a cererii de energie în zona Sud Est Europeană urmare a deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina și a lipsei combustibilului necesar producerii de energie electrică în Republica Moldova.
• zona Est – Europeană, inclusiv România are capacităţi de interconexiune cu pieţele Vest-Europene limitate, ceea ce face ca cererea mare de energie din anumite momente în această zonă să nu poată fu acoperite cu energia ieftină și în exces din Vestul Europei, fapt care determină creșteri importante de preț.
• creşterea preţului gazelor naturale şi a altor combustibili la nivel european, ceea ce a făcut ca prețul energiei electrice să crească urmare a creșterii costului marginal al producţiei.
• creşterea cererii globale de energie la anumite momente din zi determinate de variabilitatea producţiei regenerabile (din cauza vremii, condiţiilor hidro etc).
• impactul războiului din Ucraina asupra lanţurilor de aprovizionare cu combustibili şi asupra pieţelor energetice.

Aceste prețuri mari la energia electrică duc și la consecințe. Astfel, în România, estimări recente indică că între 32% şi 45% din populaţie ar fi afectată de sărăcie energetică, în funcţie de criterii (sursa ORSE), iar aprox. 20% din gospodării au „consum sub jumătate din media naţională” — un indicator de sărăcie energetică extremă. în regiunile mai puţin dezvoltate (ex: Nord-Est), cifra creşte: ~30,8% dintre gospodării nu îşi permiteau să acopere nevoile energetice.

De asemenea, gospodăriile cu venituri reduse care plătesc o pondere mare din venit pentru energie au mai puţin de cheltuit pentru alte nevoi — ceea ce reduce cererea internă, consumul și astfel se frâneză economia.

„Întreprinderile şi industria, în zone cu costuri energetice mari, este și cazul României, sunt mai puţin competitive — dacă costul energiei pentru firme este ridicat, ele trebuie să includă asta în costuri, ceea ce reduce investiţiile, dezvoltarea sau profitabilitatea, mergând până la faliment. Pe cel mai recent set solid de date comparabile (EIB Investment Survey 2024 – România), ~81% dintre firmele din România spun că „costurile la energie” reprezintă un obstacol (minor sau major) pentru investiții – deci sunt afectate de nivelul prețurilor la energie. Detaliat, ponderea variază astfel: industrie 89%, construcții 86%, servicii 71%, infrastructură 82%; IMM-uri 77%, companii mari 84%”, spune Dumitru Chiseliță, președinte AEI.