Gafele și incompetența Securității din perioada comunistă, dezvăluite într-un document secret din 1968

Un document secret din 1968, publicat de CNSAS, arată că Securitatea comunistă era departe de imaginea sa de forță infailibilă: ofițerii pierdeau ținte, se desconspirau din neatenție și erau ironizați chiar de cei pe care trebuiau să-i urmărească.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut public un document intern al fostei Securități care demontează mitul instituției atotputernice și infailibile. În realitate, poliția politică a regimului comunist era adesea dezorganizată, superficială și plină de erori jenante. Raportul, datat 25 ianuarie 1968 și emis de Direcția a IX-a – Filaj, arată cum ofițerii pierdeau din atenție „obiective” importante sau se desconspirau prin greșeli banale.

• Panică la Hollywood după prăbușirea Warner Bros
• Câți dintre americani cred că Donald Trump știa despre presupusele crime ale lui Jeffrey Epstein

Documentul face trimitere la o consfătuire condusă de Nicolae Ceaușescu, în care liderul comunist reproșa ofițerilor de Securitate „autoliniștirea” și „scăderea simțului vigilenței”. În limbajul de lemn al epocii, se cerea „perfecționarea muncii de filaj” și „creșterea calificării cadrelor”. În traducere liberă: regimul era nemulțumit că „ochiul și timpanul” partidului făcea greșeli care puteau compromite acțiuni de supraveghere.

Securitatea era departe de imaginea de instituție invincibilă

Raportul oferă exemple concrete care, astăzi, par desprinse dintr-o comedie neagră: un urmărit a fost pierdut pentru că ofițerii citeau ziarul în timpul misiunii; într-un alt caz, un „obiectiv” și-a dat seama că este urmărit după ce securiștii au folosit aceeași Volgă vernil două zile la rând — o mașină care „sărea în ochi”; doi cetățeni străini, urmăriți de filaj, au observat agenții și s-au apropiat de mașina lor, spunându-le ironic: „Lucrați foarte slab”. Astfel de situații, descrise în detaliu, arată că Securitatea era departe de imaginea sa oficială de instituție invincibilă și perfect conspirată.

CNSAS notează că principalele cauze ale eșecurilor Securității erau lipsa de atenție (61%), organizarea defectuoasă (23,4%) și confuzia sau necoordonarea (15,6%). În unele cazuri, filajul era pierdut pentru că ofițerii nu asigurau toate ieșirile unui imobil, se odihneau în mașini sau ignorau complet planurile de acțiune.

Raportul arată că, în 1967, Securitatea a înregistrat o ușoară îmbunătățire față de anii precedenți, dar tot însoțită de numeroase „lăsări din filaj” – pierderea țintelor urmărite.

Concluziile CNSAS sunt clare

Cele mai comune motive: respectarea regulilor de circulație (61,7%), blocajele în trafic (14%) și defecțiunile tehnice la autoturisme (4,3%). În pofida încercărilor de a masca slăbiciunile, documentul demonstrează că Securitatea era departe de imaginea de mașină de represiune perfectă pe care regimul o promova.

Concluziile CNSAS sunt clare: instituția care inspira frică în rândul populației era adesea ineficientă și ridicol de neglijentă. În timp ce propaganda o prezenta ca o forță de elită, rapoartele interne arată o realitate de culise mult mai banală — una în care birocrația, delăsarea și prostia subminau chiar și cel mai vigilent „ochi al partidului”.