Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sentimentul de anxietate legat de înaintarea în vârstă, în special îngrijorarea privind deteriorarea stării de sănătate, poate face mai mult decât să apese asupra psihicului.

Noi cercetări realizate sugerează că aceste temeri ar putea fi asociate cu o îmbătrânire mai rapidă la nivel celular în rândul femeilor.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

„Cercetarea noastră sugerează că experiențele subiective pot influența măsurători obiective ale îmbătrânirii”, a declarat Mariana Rodrigues, autoarea principală a studiului, publicat în revista Psychoneuroendocrinology, citat de Science Daily.

„Anxietatea legată de îmbătrânire nu este doar o preocupare psihologică”

„Anxietatea legată de îmbătrânire nu este doar o preocupare psihologică, ci poate lăsa urme în corp, cu consecințe reale asupra sănătății”.

Mulți adulți se confruntă cu îngrijorări legate de îmbătrânire, inclusiv temeri privind boala, declinul fizic și pierderea independenței. Cercetări anterioare au arătat că stresul psihologic persistent poate influența îmbătrânirea biologică prin modificări epigenetice, adică schimbări în modul în care genele sunt activate sau dezactivate.

„Știm din cercetări anterioare că anxietatea, depresia și sănătatea mintală, în general, sunt asociate cu numeroase rezultate privind sănătatea fizică, dar până acum cercetătorii nu s-au concentrat asupra faptului dacă există o corelație între îngrijorarea față de îmbătrânire și procesul de îmbătrânire în sine”, a explicat Rodrigues.

Femeile pot fi deosebit de vulnerabile la anxietatea legată de îmbătrânire. Așteptările sociale privind tinerețea și aspectul fizic, precum și preocupările legate de fertilitate, pot amplifica stresul la vârsta mijlocie.

Semne de îmbătrânire accelerată

„Femeile aflate la mijlocul vieții pot avea multiple roluri, inclusiv îngrijirea părinților în vârstă. Pe măsură ce își văd membrii mai în vârstă ai familiei îmbătrânind și îmbolnăvindu-se, pot începe să se teamă că li se va întâmpla și lor același lucru”, a explicat Rodrigues.

Pentru a analiza legătura dintre anxietatea legată de îmbătrânire și îmbătrânirea biologică, cercetătorii au examinat datele a 726 de femei participante la studiul Midlife in the United States (MIDUS).

Participantele au raportat în ce măsură se tem că vor deveni mai puțin atractive, că vor dezvolta probleme de sănătate sau că vor fi prea în vârstă pentru a avea copii.

Au fost analizate și probe de sânge, folosind două „ceasuri” epigenetice consacrate. Unul a măsurat viteza îmbătrânirii biologice (DunedinPACE), iar celălalt a estimat deteriorarea biologică acumulată în timp (GrimAge2).

Femeile care au raportat niveluri mai ridicate de anxietate legată de îmbătrânire au prezentat semne de îmbătrânire accelerată, conform ceasului DunedinPACE.

Cercetări anterioare au asociat această accelerare cu declin fizic și cu un risc mai mare de boli legate de vârstă.

Nu toate tipurile de îngrijorări au avut același impact.

Anxietatea legată de îmbătrânire, un determinant psihologic măsurabil

Temerile legate de deteriorarea sănătății au fost cel mai puternic asociate cu îmbătrânirea biologică accelerată. În schimb, preocupările privind aspectul fizic și fertilitatea nu au fost asociate semnificativ cu îmbătrânirea epigenetică.

Cercetătorii notează că îngrijorările legate de sănătate pot fi mai persistente în timp, în timp ce cele privind frumusețea și reproducerea pot scădea odată cu înaintarea în vârstă.

Rezultatele subliniază cât de strâns legate sunt sănătatea mintală și cea fizică de-a lungul vieții, chiar dacă adesea sunt tratate separat.

„Cercetarea noastră identifică anxietatea legată de îmbătrânire drept un determinant psihologic măsurabil și modificabil, care pare să influențeze biologia îmbătrânirii”, a declarat un profesor asociat de științe sociale și comportamentale și autorul senior al studiului.

În același timp, cercetătorii avertizează că studiul surprinde doar un moment punctual. Nu poate stabili o relație de cauzalitate și nu poate exclude influența altor factori.